IMG_4844

Studii de licență

Facultatea de Arte Plastice

Anul 1

Tehnici de reprezentare plastică – bazele compoziţiei şi analiza limbajului vizual

Cursul abordează problema compoziţiei prin prisma multitudinii de accepţiuni pe care această noţiune a dobândit-o în ¬decursul timpului şi în creaţia multor artişti, repere ale istoriei artei. Aşadar nu se încearcă o definire a compoziţiei, ci o parcurgere liberă a mai multor puncte de vedere referitoare la acest subiect.

Tehnici de reprezentare plastică – bazele culorii

Se urmăreşte clarificarea termenilor specifici picturii: contrastul, armonia, modeleul şi modulaţia, intensitatea, saturaţia şi a potenţialului expresiv conţinut în aceste noţiuni. Abordarea şi înţelegerea termenilor de mai sus se face aplicând câte un concept – problema plastică unei teme de studiu. În aceste prime două semestre ale studiului culorii, temele au ca suport principal studiul după natura, spectrul abordărilor fiind larg, de la teme ce urmăresc redarea realului (ton local), la teme care presupun un nivel mai ridicat de interpretare (rezolvarea unei teme într-o gamă minoră, sau în contrast de complementare de ex.).

Tehnici de reprezentare plastică – bazele desenului

Disciplina are ca scop definirea noţiunii de desen privită în sens larg, ca formă a limbajului plastic ce se ocupa în primul rând cu reprezentarea bidimensională. În cadrul cursului se urmăreşte în primul rând conştientizarea de către cursant a posibilităţilor şi limitelor (tehnice şi conceptuale) desenului.Se subliniază legătura fundamentală dintre aspectele tehnice ale desenului şi partea conceptuală a disciplinei şi felul în care conjugarea celor două conduce la materializarea proiectelor, ideilor etc.

Prelucrarea imaginii pe calculator

Imaginea rasterizata și culoarea digitală. Uneltele programului, selecţii, pensule, vectoriale. Comezile programului, ajustările de imagine. Ferestrele speciale ale instrumentelor, layere, canale. Machetarea unui portfoliu personal.

Practică

Activităţi ale studenţilor care merg în paralel cu studiul de la clasă(cercetări extraşcolare), dar care orbitează în jurul programei şcolare şi ajuta la împlinirea profesională prin intermediul educaţiei plastice.

Tehnicile, tehnologia picturii de şevalet, cromatologie şi restaurare

Cursul urmăreşte deprinderea dexterităţii conceperii unei imagini, raportate etapelor clasice definitorii din istoria artelor, cât şi a normelor tehnologice de realizare a acestora. Cursul de restaurare pune în practică criteriile ştiinţifice de reparare şi întreţinere a picturii pe diferite suporturi.

Anul 2

Studiul culorii pentru pictură

Se urmăreşte trecerea de la problematica primului an de studiu (orientat către studiul cu un caracter didactic-academic), la o problematică concentrată asupra individualităţii şi sensibilităţii cursantului. Astfel, studentul va fi stimulat să încerce o abordarenoua a problemelor culorii dintr-o perspectivă superioară, concentrându-se asupra expresivităţii rezultatului. Temele de studiu scad în pondere în favoarea propunerilor individuale, studentul fiind îndemnat să îşi formuleze un demers propriu care va conduce la aplicarea unui program de studiu individual, aplicat problemelor specifice fiecărui demers în parte.

Studiul desenului pentru pictură

Se urmăreşte trecerea de la problematica anului doi de studiu, marcată prin abordarea tehnicilor de reprezentare bi şi tridimensionale, la un nivel superior de înţelegere a semnificaţiei desenului în cadrul picturii. Temele sunt constituite din propuneri şi proiecte personale , studentul fiind îndemnat să i formuleze şi să urmărească un demers propriu care va conduce la aplicarea unui program de studiu individual, aplicat problemelor specifice fiecărui demers în parte.

Tehnici de reprezentare bi şi tridimensională

Cursul reprezintă o etapă nouă în înţelegerea problemelor legate de relaţia bidimensional -tridimensional. Se urmăreşte depăşirea concepţiei convenţionale asupra desenului şi altor tehnici de reprezentare (de ex. desenul spaţial, sau pictura tridimensională), abordare ce răspunde transformărilor şi îmbogăţirilor limbajului plastic specific artei contemporane. Se vor dezvolta problemele plastice în raport atât cu temele de studiu desen, culoare, cât şi în raport cu propuneri personale ale cursanţilor.

Compoziţia picturii

Cursul propune variante de construcţie a imaginii raportate atât documentarii în domeniu, cât şi intenţiilor personale – conexiuni, analogii, inovaţii.

Practică

Activităţi ale studenţilor care merg în paralel cu studiul de la clasă(cercetări extraşcolare), dar care orbitează în jurul programei şcolare şi ajuta la împlinirea profesională prin intermediul educaţiei plastice.

Tehnicile, tehnologia picturii de şevalet, cromatologie şi restaurare

Cursul urmăreşte deprinderea dexterităţii conceperii unei imagini, raportate etapelor clasice definitorii din istoria artelor, cât şi a normelor tehnologice de realizare a acestora. Cursul de restaurare pune în practică criteriile ştiinţifice de reparare şi întreţinere a picturii pe diferite suporturi.

Anul 3

Practica – elaborarea lucrării de licenţă

Conceperea, dezvoltarea şi finalizarea proiectului de diploma.

Tehnicile, tehnologia picturii de şevalet, cromatologie şi restaurare

Cursul urmăreşte deprinderea dexterităţii conceperii unei imagini, raportate etapelor clasice definitorii din istoria artelor, cât şi a normelor tehnologice de realizare a acestora. Cursul de restaurare pune în practică criteriile ştiinţifice de reparare şi întreţinere a picturii pe diferite suporturi.

Anul 1

Tehnici de reprezentare plastică – Bazele culorii

Studiu după natura având ca suport: figură umană, obiecte diverse, forme naturale, morfologia animală, structuri spaţiale sau peisaj. Vor fi parcurse noţiuni şi exerciţii cum ar fi contrastul complementarelor, contrastul de calitate, contrastul de simultaneitate sau raporturile cald-rece, lumina-umbra, vibrat-plat pe motive şi subiecte variate. Asimilarea de către studenţi a modalităţilor tehnice specifice tehnicilor picturii în funcţie de materialele folosite (tempera, acuarela, acrilic). Vor fi luate în discuţie şi aspecte specifice ale culorii legate de ilustraţie, de tehnicile tiparului sau de reprezentarea digitală.

Tehnici de reprezentare plastică – Bazele desenului

Studiu după natura având ca suport: figură umană, obiecte diverse, forme naturale, morfologia animală, structuri spaţiale sau peisaj. Vor fi parcurse exerciţii de figurare pentru disciplinarea percepţiei şi punerea în evidenţă a formelor oferite studiului şi exerciţii de înţelegere şi descriere a ofertei vizibile. Vor fi abordate problematici legate de figurarea liniara cu scopul înţelegerii construcţiei unei structuri complexe. Se va urmări dezvoltarea elementelor de limbaj specifice tehnicilor folosite şi a expresiei plastice, care, prin exerciţii graduale, va avea ca scop sublinierea expresiei formei figurate, prin contururi modulate, prin contraste regizate, prin deformări sau sublinieri ale unor trăsături, prin regia controlată a luminii etc.

Tehnici de reprezentare plastică – Bazele compoziţiei şi analiza limbajului vizual

Transmiterea noţiunilor fundamentale legate de compoziţie văzute prin prisma înţelegerii structurii abstracte a oricărui tip de imagine. Exerciţii compoziţionale cu forme primordiale (linie, punct, pătrat, triunghi, cerc). În semestrul al II-lea se va urmări aprofundarea noţiunilor legate de compoziţie văzute prin prisma înţelegerii structurii abstracte a oricărui tip de imagine. Abordarea unor teme de compoziţie din perspectiva rezolvărilor şi propunerilor întâlnite în decursul istoriei artelor. Exerciţii compoziţionale în tehnici şi pe formate diverse.

Tehnici de reprezentare plastică – Bazele modelajului

Studiu după natura având ca suport: figură umană, formele geometrice sau naturale, morfologia animală, structurile spaţiale. Vor fi parcurse exerciţii de figurare pentru disciplinarea percepţiei, şi punerea în evidenţă a formelor oferite studiului prin exerciţii de înţelegere şi redare a volumelor.

Tehnicile gravurii

Se urmăreşte prin figurarea formelor o diversificare a texturilor şi structurilor specifice tehnicilor gravurii şi o acomodare cu principiile de bază ale celor trei forme tradiţionale de imprimare: în plan, în adâncime, în înălţime. Imprimarea în acelaşi plan – tehnică folosită: monotipia. Imprimarea în sec – tehnică folosită: cologravura (colografia). Imprimarea în adâncime (gravură în adâncime – suprafaţa activă se afla în adâncimea cavităţilor create pe suprafaţa plăcii de bază prin lipirea diferitelor materiale – tehnică folosită: cologravura. Imprimarea în înălţime – tehnică folosită: cologravura.

Prelucrarea imaginii pe calculator

Disciplina îşi propune să familiarizeze studenţii cu posibilităţile de procesare a textului şi de prelucrare a imaginii pe computer, cu asimilarea şi manevrarea principalelor programe, în special a celor grafice. Predarea noţiunilor de bază, asimilarea programelor de prelucrare a imaginii, exerciţii de machetare a paginii. În egală măsură manevrarea conştientă a literei ca element plastic în câmp, exerciţii de folosire a diferitelor fonturi şi corpuri de literă cu virtuţi plastice.

Crochiuri (opţional)

Dobândirea noţiunilor legate de reprezentarea prin desen a figurii umane având un rol important în fundamentarea bazelor alfabetului plastic. Studiu după natura având ca suport figură umană în diferite ipostaze. Înţelegerea proporţiilor şi a morfologiei corpului uman. Exerciţii de reprezentare liniara, picturala sau sculpturala.

Anul 2

Tehnici de reprezentare bi şi tridimensională

Cursul propune aprofundarea problematicilor legate de reprezentarea plastică precum şi a modalităţilor de abordare din punct de vedere compoziţional a imaginii. Exerciţii de rezolvare compoziţională a unor teme prin mijloace şi tehnici cât mai variate. Aprofundarea cunoştiinţelor legate de tehnicile desenului şi ale culorii. Noţiuni legate de naraţiunea vizuală. Raportări la creaţii şi atitudini distincte întâlnite în diverse momente ale istoriei artelor având ca scop identificarea mijloacelor de expresie individuale proprii fiecărui student.

Grafica editorială şi publicitară – Elemente fundamentale de limbaj

Abordarea temelor vizuale din perspectiva graficii aplicate precum şi rezolvarea acestora în funcţie de specificitatea tehnicilor şi a zonelor de interes ale domeniului. Asimilarea elementelor de limbaj specifice: desenul, culoarea, literă, fotografia, colajul etc. Abordarea unor teme din zona graficii aplicate ce iau în discuţie modalităţile de transmitere a mesajului publicitar precum şi diferitele tipuri de metafora vizuală întâlnite. Parcurgerea unor exerciţii legate de raportul literei cu imaginea sau a unor noţiuni de tehnici ale tiparului. Analiza modalităţilor diferite de transmitere a mesajului prin intermediul imaginii grafice.

Grafică pe computer

Disciplina îşi propune să familiarizeze studenţii cu posibilităţile de procesare a textului şi de prelucrare a imaginii pe computer, cu asimilarea şi manevrarea principalelor programe grafice. Vor fi abordate tehnicile de reprezentare şi de prelucrare a imaginii fotografice. Se urmăresc modalităţile de retuşare a unor imagini fotografice, asimilarea unor comenzi de bază ale programului ce ţin de pregătirea imaginii ce urmează a fi utilizată în terţe programe de editare şi multimedia.

Tehnicile tradiţionale ale gravurii

Redefinirea marilor teme ale materialităţii – gravură că gen de artă de sine stătător. Impunere în planul plastic a formei reale, prin definirea faţă de mediu şi faţă de celelalte forme, descrierea volumelor ei şi modelarea acestora. Identificarea atributelor structurale şi texturale ale aceleaşi forme prin manevrare specifice ale semnelor fundamentale. Inventarul tehnicilor tradiţionale ale gravurii şi imprimare.Tehnici de imprimare în adâncime: a. Aquaforte (atac succesiv), b. Aquatinta (multiple atacări), c. Combinare de tehnici: Aquaforte + aquatinta+ mezzotinta.

Foto-video – Tehnici de reprezentare

Se va urmări fixarea unor cunoştinţe de bază care vor permite studenţilor să folosească fotografia ca instrument de lucru şi mijloc de expresie plastică. Prezentarea aparatului de fotografiat: evoluţia sa de la camera obscură la forma sa contemporană; formarea imaginii fotografice; tipuri de aparate de fotografiat; funcţii ale aparatului foto şi modalităţi de realizare a unei expuneri corecte. Clarificarea modalităţilor în care un artist poate utiliza fotografia: scop documentar, exerciţiu de compunere a imaginii şi desen prin lumina, expresia fotografiei ca materializare finală a lucrării. Se vor propune experienţe de laborator precum realizarea stenopelor sau a imaginilor contact pentru a observa efectiv cum se formează imaginea fotografică.

Practică

Disciplina vine în completarea preocupărilor legate de procesul de pregătire academică şi urmăreşte familiarizarea şi introducerea studenţilor în practică profesională din mediul artistic contemporan prin organizarea unor vizite de documentare în muzee şi galerii, participarea la organizarea expoziţiilor de grup etc., fapt ce îi ajută pe studenţi să se poziţioneze în sistemul de expunere şi promovare al artei. Deasemenea se va urmări şi rezolvarea unor comenzi concrete de graphic design prin implicarea studenţilor în diferite proiecte în scopul raportării acestora faţă de cerinţele beneficiarilor, fapt ce îi ajută să opteze pentru o abordare corectă a acestui tip de lucrări.

Anul 3

Concepte compoziţionale în grafică

Abordarea preocupărilor plastice, sub aspect compoziţional, în grafica de şevalet, grafica de carte, ilustraţie sau în diferitele tehnici ale gravurii, totodată se urmăreşte deprinderea studentului cu raportarea la mediul artistic contemporan, determinarea atitudinilor interogativ-constructive. Aprofundarea, îmbinarea cunoştinţelor şi mijloacelor tehnice legate de desen, culoare sau alte medii de lucru, adaptarea şi utilizarea acestora cât mai creativ. Prin raportări la creaţii şi atitudini distincte întâlnite în diverse momente ale istoriei artelor se urmăreşte evidenţierea formulelor personale şi identificarea mijloacelor de expresie individuale, proprii fiecărui student.

Concepte de grafică aplicată

Abordarea temei plastice, sub aspect compoziţional, în grafica aplicată precum şi rezolvarea acesteia în funcţie de specificitatea tehnicilor şi zonelor de interes. Se va umari realizarea unei campanii publicitare sau a unor secţiuni din acestea pentru un eveniment, produs sau instituţie. Vor fi luate în discuţie modalităţile tipografice adecvate proiectului în cazul materialelor destinate tiparului precum şi după caz elementele tehnice ce ţin de publicitatea on-line. Se va urmări evidentiarea unor atitudini personale ale studentului în lucrările realizate şi raportarea la posibilităţile estetice noi dezvoltate de tehnologia digitală şi tipar într-un mod flexibil şi eficient.

Tehnici moderne în gravură

Abordarea tehnicilor de imprimare tradiţionale cu ajutorul şi prin tehnicile moderne, respectiv: prinţul computerizat (computerul generează imaginii). Imprimări combinate pornind de la imprimarea laser şi continuând cu o imprimare dintr-o tehnică tradiţională: aquaforte, aquatinta, pointe, seche, etc. Imprimări combinate pornind de la imprimările tradiţionale (În plan, în adâncime, în înălţime) şi combinate cu elemente figurate generate de computer (se foloseşte imprimanta inkjet, format A4).

Foto-video în domeniul aplicativ

Cursul se va axa mult mai mult pe experienţele personale ale fiecărui student în parte, răspunzând cât mai concret nevoilor sale de cercetare plastică. Propuneri de proiecte din partea studenţilor ce vor fi analizate sub aspect vizual şi conceptual. Prezenţa fotografiei în grafica aplicată şi diferenţele între fotografia artistică şi cea publicitară. Teme majore în fotografia contemporană. Fotografia ca mijloc de fixare al artei efemere. Arta video şi instalaţiile. Prelucrarea computerizată a imaginilor, tehnică de mistificare a realităţii – când este nevoie şi când nu. Realizarea unor autoportrete în contextul proiectelor de licenţă, indiferent dacă acestea sunt realizate în fotografie sau nu.

Practica – elaborarea lucrării de licenţă

Disciplina constituie cadrul de dezvoltare al lucrării de licenţă. În cadrul cursului vor fi puse în aplicare totalitatea noţiunilor dobândite la cursurile specifice din primul ciclu de studii. Îndrumarea studenţilor în alegerea unei teme pentru proiectul de licenţă, raportarea adecvată a tehnicilor şi mijloacelor de expresie la subiectul propus. Se va pune accentul pe încurajarea soluţiilor personale precum şi pe corelarea acestora cu noţiunile dobândite în anii anteriori de studiu. Studenţii vor fi sprijiniţi la finalizarea lucrărilor de licenţă, realizarea unui catalog, organizarea expoziţiei.

Anul 1

Studiul Desenului

În anul I, studiul desenului urmăreşte prezentarea şi însuşirea principiilor de bază ale disciplinei, familiarizarea cu regulile şi metodele de lucru, corectarea deficientelor de observaţie şi execuţie precum şi evoluţia studenţilor către un anumit nivel de profesionalism în abordarea şi realizarea temelor de atelier. Aceste teme au în vedere exerciţiul observaţiei atente a paginaţiei, proporţionării şi mişcării volumelor transpuse bidimensional; în cadrul desenelor sunt exersate diverse tipuri de linii urmărindu-se calitatea acestora în funcţie de volumul studiat. Teme propuse: studiu de portret, studiu după corpul uman în diverse posturi, de la simplitatea frontală sau dorsala la contrapost, studiu după materiale didactice (copii după gipsuri antice) care au o compoziţie simplă, clară uşor de urmărit.

Studiul formei – modelaj

Pentru anul I, această disciplină urmăreşte cu precădere familiarizarea studenţilor cu principiile de bază ale reprezentării tridimensionale; însuşirea metodelor de lucru necesare construcţiei unui volum prin modelaj în lut, prezentarea instrumentarului specific – unelte, armaturi, întreţinerea lutului, etc. Un rol essential îl are însuşirea individuală a conceperii şi execuţiei structurilor pe care se construiesc diversele tipuri de modelaj – armăturile necesare oricărui tip de modelaj – relief, personaj ronde-bosse, portret, etc. Lucrările de atelier au în vedere exerciţiul construcţiei pornind de la structurarea şi proporţionarea corectă a volumului general şi până la observaţia atentă a detaliilor ansamblului. Teme propuse: studiu de portret mărime naturală, studiu ronde-bosse după corpul uman în diverse posturi, cu dimensiune redusă – de la 40 de cm. la ½ din mărimea reală; studiu după materiale didactice (replici după gipsuri antice).

Compoziţie

Familiarizarea permanentă a studenţilor cu bazele compoziţiei – prezentarea sistematică a noţiunilor elementare ale disciplinei, mai ales pe parcursul primului an de studiu: definirea volumului sculptural, ritmul formelor, alternanta între plin şi gol, concav şi convex; noţiuni aplicative – elaborarea şi evoluţia structurilor compoziţionale, elemente de tehnici şi tehnologii de transpunere sculpturală – materiale de transpunere tradiţionale şi neconvenţionale, tipologii de armaturi, materiale şi obiecte ready-made, asamblaj; compoziţie figurativă şi non-figurativa, îmbinarea creativă şi compoziţionala a elementelor anatomice-figurative cu formele geometrice. Teme propuse: schiţe de observaţie după subiecte vegetale, organice, minerale etc.; documentare în muzeele bucureştene – şi nu numai, teme cu subiecte mitologice ori la alegerea studenţilor.

Tehnologia ipsosului

Odată cu primele cursuri de modelaj şi compoziţie studenţii deprind noţiunile tehnice ale armaturii pentru portret şi figura întreaga, ale armaturilor pentru compoziţia ronde bosse şi relief, instrumentele folosite la modelaj, despre sela, sele rotative, etc. Tehnologia ipsosului este primul pas spre transpunerea lucrărilor; trebuie însuşita corect de către studenţi pentru că oferă pe lângă transpunerea imediată şi posibilitatea experimentării cu alte metode derivate din tehnologia ipsosului: stuc, ciment, turnarea în diverse materiale plastice/răşini, pământ presat şi apoi ars, etc.

Crochiuri – disciplină opţională

Ponderea importanta în cadrul acestei discipline opţionala o au crochiurile după model viu, care oferă posibilitatea fiecărui student de a-şi dezvolta abilităţile şi capacităţile de observaţie şi analiza directă asupra naturii, inclusiv generarea unui stil personal de interpretare corectă şi execuţie originală a subiectului respectiv.

Practică

Această disciplină este structurata ca un proces cognitiv şi o abordare de tip interdisciplinar a cursurilor teoretice şi practice din aria curiculara parcursă de studenţi – în special desen, modelaj, compoziţie, anatomie, istoria artei, tehnici şi tehnologii de transpunere în materiale tradiţionale şi neconvenţionale; disciplina practicii urmăreşte să structureze şi să dezvolte abilităţile intelectuale şi tehnice, de specialitate, într-un proces complex şi creativ care parcurge sistematic etapele transpunerii de tip sculptural – pornind de la idee şi concept, prin documentarea extinsă asupra temei este dezvoltat un concept lucrativ, care va fi transpus iniţial într-o serie de schiţe – în desen şi tridimensional într-o machetă de mici dimensiuni, realizată de regulă din lut, ghips sau alt material permisiv acestei etape.

Anul 2

Studiul desenului

Pentru anul II, disciplina urmăreşte extinderea capacităţilor profesionale ale studenţilor în utilizarea creativă a metodelor specifice de lucru şi dezvoltarea capacităţilor de analiză şi sinteza la nivelul desenului. Temele sunt axate pe exerciţiul reprezentării bidimensionale a volumetriei sculpturale printr-o varietate de metode şi materiale de lucru specifice. Teme propuse: studiu după corpul uman şi materiale didactice de un nivel mai complex care permit o sintetizare a cunoştinţelor şi abilitaţilor dobândite de studenţi. Un rol important îl au exemplificările cu desene de sculptori din diverse perioade de timp ori zone stilistice.

Studiul formei – modelaj

În al doilea an de studii, disciplina modelaj urmăreşte cu prioritate dezvoltarea capacităţilor de construcţie, analiza şi sinteza asupra materialului de transpunere, dublată de însuşirea diverselor modalităţi de expresivizare plastică a modelajului. Temele de atelier au în vedere exerciţiul reprezentării tridimensionale a volumelor în compoziţii cu o complexitate sporită, punând în evidenţă calităţile diverselor tipuri de modelaj în funcţie de tipul de lumină ambientală. Teme propuse: studiu ronde-bosse după corpul uman la mărime naturală, studiu după materiale didactice cu complexitate sporită; teme experimentale, cum ar fi construcţia portretului în lut, la o dimensiune redusă, fără utilizarea armaturii, în vederea arderii; presarea lutului pentru ars în negativele unor modelaje realizate în cadrul unor teme de atelier – modelaj, compoziţie, etc.

Compoziţie

În anul II, disciplina compoziţiei urmăreşte în paralel cu dezvoltarea capacităţilor şi abilitaţilor de lucru cu materiale diverse, însuşirea modalităţilor de exploatare şi interpretare plastică a temei şi tehnologiei de transpunere a acesteia; studenţii sunt sistematic încurajaţi să elaboreze şi să aplice soluţii personalizate în contextul procesului de realizare/transpunere a temelor de compoziţie. Temele de atelier se bazează pe exerciţiul reprezentării tridimensionale folosind procese cognitive, materiale, structuri şi texturi diverse; explorarea plastică a calităţilor intrinsece tipologiei de materiale folosite este o necesitate; documentarea personală este esenţială pentru acest nivel al pregătirii profesionale. Teme propuse, ca exemplificare: reinterpretarea unui subiect antic; identificarea propriului segment de referinţă determinat de originalitatea exprimării plastice.

Tehnica şi tehnologia cioplitului

Pe lângă numeroasele tehnici tradiţionale ori neconvenţionale de transpunere, cioplitul în lemn şi piatra rămân principalele repere în sculptură prin frumuseţea, expresivitatea materialelor şi a tehnicilor de cioplire. În cadrul cursului de sculptură în lemn, studenţii deprind cunoştinţe şi abilităţi referitoare la proprietăţile diverselor esenţe de lemn, despre tehnologiile de tăiere, depozitare, uscare, îmbinare, conservare, despre uneltele şi tehnicile de cioplire, etc. Cursul de cioplit în piatră va pune accent pe cunoaşterea proprietăţilor diferitelor tipuri de pietra (calcar, gresie, travertin, granit, marmură, etc) şi pe tehnicile tradiţionale de cioplire. Se vor preda noţiuni despre cioplirea directă, dar şi despre transpunerea unor lucrări prin metode tradiţionale ( aparat de punctat, mărit etc.).

Practică

Disciplina practicii structurează şi dezvolta pe parcursul anului II, abilităţile de specialitate ale studenţilor într-un proces complex care parcurge etapele transpunerii de tip sculptural; de la idee şi concept, prin documentarea extinsă asupra temei este dezvoltat un concept lucrativ, care va fi transpus iniţial într-o serie de schiţe – în desen şi tridimensional într-o machetă de mici dimensiuni, realizată de regulă din lut, ghips sau alt material permisiv acestei etape. Urmează alegerea materialului şi a tehnologiei de transpunere – această alegere se face pe baza unei analize care trebuie să aibă în vedere potenţialul conceptului şi abilităţile teoretice şi practice individuale.

Anul 3

Studiul desenului

În contextul anului de diplomă, disciplina desenului se axează pe dezvoltarea capacităţii de sinteză şi interpretare personală asupra subiectului; cu apel direct la abilităţile şi capacităţile profesionale dobândite în anii anteriori în ceea ce priveşte utilizarea unei varietăţi de tehnici de lucru şi materiale, sunt exploatate sistematic direcţiile individuale de percepţie, interpretare şi sinteză a temelor abordate. Teme propuse: ghipsuri clasice de mari dimensiuni, ori subiecte corelate intenţiilor temelor de licenţă.

Studiul formei – modelaj

Maximizarea evoluţiei capacităţilor de lucru cu materialul şi extinderea tipologiei modalităţilor de exploatare plastică ale acestuia; studenţii sunt încurajaţi să diversifice şi să aplice creativ soluţii personale de construcţie, analiza şi sinteza asupra volumului modelajului sculptural. Temele au în vedere exerciţiul reprezentării tridimensionale a volumelor în compoziţii complexe, adaptate intenţiilor creative propuse pentru lucrarea de diploma. Teme propuse: studiu ronde-bosse după corpul uman – mărime reală; studiu după materiale didactice complexe; studiu după teme liber alese în contextul propunerilor personale pentru lucrarea de diploma.

Compoziţie

În contextul anului III, disciplina compoziţie favorizează sistematic dezvoltarea capacităţilor de sinteză şi interpretarea personală, creativă şi originală asupra subiectelor şi temelor abordate – pe scurt, capacitarea studenţilor în generarea unor modalităţi proprii de tratare a temelor; cu apel direct la abilităţile dobândite în anii anteriori în ceea ce priveşte utilizarea tehnicilor şi tehnologiilor de transpunere, studenţii sunt încurajaţi să performeze exerciţii personale de compoziţie a căror finalitate să se regăsească în lucrarea de licenţă.

Tehnologia turnării bronzului

În cadrul cursului de tehnologie a turnării bronzului se preda transpunerea prin turnare în metal – respective bronz – dar şi abordări cazuale şi experimentale (aluminiu, plumb, etc.) a unei sculpturi – cu precădere tehnicile de turnare prin metodă la ceară pierdută sau la pământ. De regulă, studenţii transpun cel puţin o lucrare în metal folosind unul dintre procedeele enunţate, mai ales cel referitor la ceară pierdută. Deasemenea, transpunerea în bronz a unei lucrări de dimensiuni rezonabile pentru această tehnologie este de preferat să se desfăşoare în contextul pregătirii pentru transpunerea lucrării de licenţă – poate fi o schiţă sau macheta la scară redusă a temei de diploma.

Practică – Elaborarea lucrării de licenţă

În acest caz, disciplina practicii se pliază necesitaţilor individuale descrise de reperele temelor de licenţă transpuse de studenţi; elaborarea lucrării de licenţă structurează şi rulează într-un mod individual, original şi creativ abilităţile intelectuale şi tehnice, de specialitate, în procesul complex parcurge sistematic etapele transpunerii de tip sculptural Alegerea materialului şi a tehnologiei de transpunere este realizată în urma evaluării conceptului şi abilitaţilor individuale ale studenţilor. Etapa finală a lucrării presupune, conform disciplinei de anul III a practicii, acţiuni ceva mai complexe asupra volumetriei sculpturale deja transpuse: estetizare prin texturi, culoare şi patina, alegerea unei tipologii de soclu, potenţial şi variante de amplasare în spaţiu.

Anul 1

BAZELE IMAGINII DIGITALE. INTERACTIVITATE ŞI STRUCTURI HYPERTEXT. INTRODUCERE ÎN WEB DESIGN

Era digitală. Calculatorul ca instrument de prelucrare. Calculatorul ca metamediu. Introducere în domeniul multimedia. Hipertext, hipermedia, multimedia, noile media. Legile empirice ale mediilor digitale. Reprezentarea digitală a informaţiei. Imaginea digitală. Principiile imaginii digitale. Imagine captată/imagine sintetizată. Imagine 2D/imagine 3D. Imagine statică/imagine dinamică. Imagine pasivă/imagine interactivă. Imagine bitmap/imagine vectorială. Captarea, generarea, prelucrarea, imprimarea imaginii bitmap. Aplicaţii multimedia on-line. Proiectarea aplicațiilor multimedia on-line. Web design Principiile proiectării paginilor Web. Dezvoltarea conţinutului pentru Web. Proiectarea interfeţelor grafice. Grafică pentru Web. Criterii de analiză a păgânilor Web. Studiul instrumentelor de lucru

TEHNICI DE REPREZENTARE – DESEN, CULOARE

Cursul urmăreşte trezirea interesului studenţilor faţă de tehnicile de reprezentare, dobândirea unui limbaj şi a uşurinţei în utilizarea în paralel a tehnicilor tradiţionale cu noile medii: fotografie (în sistem analog sau digital), video, instalaţie sau performance. Cursul este forma cea mai reprezentativă a pregătirii plastice a unui student de la arte plastice. Scopul acestui curs este de a aprofunda problemele legate de tehnicile şi materialele utilizate în arta plastică, de aprofundare a problemelor legate de compoziţie şi structura imaginii, crearea unei baze de date imagistice provenind din istoria artei.

TEHNICI DE REPREZENTARE – FOTOGRAFIE

Cursul oferit anului 1 de studii, îşi propune, pe de o parte, formarea abilitaţilor de lucru cu fotografia ca mediu utilitar (fotografie de modă, publicitară, documentară, etc.), pe de altă parte, „activarea unor facultăţi sufleteşti şi formarea unor dispozitive mentale”,care să le permită viitorilor artisti-fotografi, să înţeleagă mediul fotografic, şi să se servească de acesta ca mijloc de expresie artistică. În acest sens, cursul este articulat pe un număr de teme de lucru, care prilejuiesc prezentări şi discuţii, despre modul de tratare, al acestora, cu ajutorul fotografiei, şi care generează o serie de ateliere (workshop-uri), în care se explică şi se exersează problemele tehnice specifice mediului fotografic (despre calitatea luminii, noţiuni de optică, exponometrie, compoziţie, teoria percepţiei vizuale, despre spaţii de culoare şi tratarea imaginilor în mediul digital, etc.).

TEHNICI DE REPREZENTARE – VIDEO

Cursul deconstruieste, analizează şi reconfigurează limbajul clasic al imaginii dinamice. Toate formele limbajului cinematografic sunt admise, atât timp cât ele nu sunt lipsite de formă. Acest instrument indispensabil de expresie artistică – limbajul – devine catalizator pentru diferitele forme de expresie cinematografică şi transfera elemente din structura lingvistică specifică imaginii în mişcare, în diferite stilistici. Scopul acestui curs consta în investigarea regulilor gramaticii cinematografice şi în a propune rezolvarea problemelor care apar în timpul naraţiunii vizuale, prezentând sistematic, soluţiile contemporane pentru aceste probleme specifice. Istoria progresului filmului ca mijloc de comunicare vizuală este direct legată de posibilitatea limbajului filmat de a surprinde realitatea, un concept în continuă schimbare, o formă mereu schimbătoare de percepţie.

ISTORIA ARTEI FOTOGRAFICE

Sem 1: Cursul acesta urmăreşte se familiarizeze studenţii cu începuturile fotografiei, cu tehnica şi arta acestui gen al artelor vizuale. Sunt prezentate proteicele realizări ale lui Niepce, Daguerre şi Talbot – părinţii fotografiei – şi apoi cupromotorii genului în Franţa, Anglia, Scoţia, S.U.A., ţinuturile româneşti. Cursul este structurat în funcţie de marile perioade ale fotografiei şi de progresele tehnice ale acesteia: – Fotografia artistică în marea Britanie: Rejlander, Lake Price, Robinson, Lewis Carroll, Julia Margaret Cameron, Lady Hawarden – Fotografia artistică în Franţa: Gustave le Gray, Henri le Secq, Victor Regnault, Charles Marville, Charles Negre,Maxime du Câmp, Nadar – Fotografia de război: în Războiul Crimeii, în Războiul Ruso-Otoman, în Războiul Opiului,în Războiul Franco-Prusian, în Războiul Civil American – Fotografia etnografica: în România [Szathmari, Duschek, Zipser, Reiser, Al. Bellu], în Transilvania [ A. Meinhardt, W, Auerlich, Karl Coller, T. Glatz, Emil Fischer, Carl Schaffer], în ţinuturile balcanice [Fraţii Manakia] în spaţiul extra-european [Japonia, U.S. A, Africa, Arabia, Indii] – Fotografia de studio, coduri de poziţionare a modelelor – Arta portretului – Fotografia industrială – Peisagistica Sem2: Cursul se adresează studenţilor catedrei FVPCI care au aprofundat în semestrul 1 problematica istoriei fotografiei din secolul al –XIX-lea. OBIECTIVE: Cursul are ca scop familiarizarea studentului cu evoluţia fotografiei că arta, de la începutul secolului XX până în prezent. Se vor studia cronologic curentele şi personalităţile artistice ce au marcat evoluţia fotografiei de la începutul secolului XX până în prezent. Se va pune accentual pe influenţele, similitudinile şi conexiunile care există între elementele de istorie şi anumite situaţii existente pe scena artei contemporane. MOD DE DESFĂŞURARE: Fiecare curs vă conţine o expunerea şi analiză a perioadei abordate, bibliografie tematică, un documentar sau fragment de film video legat de acelaşi subiect care ulterior va fi discutat şi analizat împreună cu studenţii.

REDAREA MIŞCĂRII ÎN ARTELE VIZUALE – curs opţional

Folosind exemple din istoria artei şi a tehnicilor de reproducere a imaginii, dar şi lucrări contemporane din colecția MNAC şi din arhiva personală a artistului, cursul propune o călătorie inedită de-a lungul a 500 de ani de istorie a artei internaţionale. Sunt abordate începuturile artei video internaţionale şi reverberaţiile ei în scena românească. Cursul se adresează celor interesaţi să înţeleagă din perspectivă istorică statutul producătorului de imagini în secolul 21. De la filmele fraţilor Lumiere şi ale lui Thomas Edison, la avangarda istorică, trecând prin valurile succesive ale modernismelor şi, respectiv, post-modernismului, cursul se va concentra pe semnificata perceptţiei/redării mişcării în procesele artistice. Redarea mişcării şi dinamica percepţiei vor fi urmărite în relaţie cu momentele fundamentale ale istoriei artei şi arhitecturii, de la pre-Renastere la Impresionism, Cubism etc. dar şi cu exemple de ultimă oră din arta internaţională.

Anul 2

PRELUCREAREA DIGITALĂ A IMAGINII – ANIMAŢIE VECTORIALĂ. NARAŢIUNE INTERACTIVĂ

Grafica vectorială. Principiile imaginii vectoriale. Desenarea în vectorial. Animaţie cu grafica vectorială. Animaţie pentru Web. Animaţie bazate pe morfism. Reprezentări spaţiale din imagini fotografice. Reprezentarea spaţială virtuală a obiectelor tridimensionale. Imagine digitală statică interactivă. Instrumente şi metode de realizare a imaginilor stereoscopice. Scriitura multimedia. Structuri interactive. Digital Storytelling. Filmul interactiv. Bazele de date şi filmul. Filmul pentru Web. Web documentary.

TEHNICI DE REPREZENTARE – FOTOGRAFIE

Pornind de la noțiuni legate de istoria artei contemporane, trecând prin exersarea regulilor de compoziţie şi experimentarea diverselor soluţii tehnice, accentul se pune în final pe proiecte cu o mai accentuată componenta conceptuală. Temele practice sunt însoţite de prezentări, vizionari, lecturi şi discuţii, iar participanții la curs sunt încurajaţi să identifice subiecte şi abordări contemporane, să îşi prezinte într-un mod coerent propunerile de proiecte şi să îşi aleagă mijloacele cele mai potrivite pentru a transpune în fotografie ideile de la care au pornit. Pe lângă dezvoltarea gândirii critice şi a capacităţii de a formula idei şi de a le pune în practică, cursurile sunt şi un pretext pentru a scana şi folosi constructiv universul imaginar al unei generaţii care trăieşte mai mult în lumea virtuală şi pentru readuce în atenţia studenţilor problematicile contextului socio-politic al realităţii contemporane în care ne desfăşurăm cu toţii activitatea.

TEHNICI DE REPREZENTARE – VIDEO

Elemente din istoria filmului de avant-garde şi experimental. Evoluţia limbajului în filmul experimental. Explorarea potenţialului filmului experimental în secvenţe din filme de lungmetraj, documentar, videoclip, publicitate. Analiza filmelor experimentale – limbajul diferitelor epoci. Studenţii sunt învăţaţi să înţeleagă, să ”navigheze” între diferite forme estetice. În paralel sunt ore practice (workshop), ce îi ajută să folosească cu uşurinţă camera de filmare, lumini, mişcări de aparat, softuri pentru editare. Idee/concept/sinopsis Studenţii îşi expun opţiunile în pitch-uri, apoi analizează ideile unul celuilalt.

TEHNICI DE REPREZENTARE – DESEN, CULOARE

Cursul cuprinde informaţii din aria limbajului plastic folosite în recepţionarea, modelarea şi interpretarea realităţii : Punct, linie, suprafaţa , pata, spaţiu bidimensional. Proporţii, volum, spaţiu tridimensional . Mixări ale spaţiului bi şi tridimensional . Deformarea, volum, suprafaţa , iluzie optică, real şi ireal. Tehnici de repreentare clasice şi digitale. Studiul diferitelor teorii ale culorii. Ca disciplina fundamentală, studiul compoziţiei reprezintă structura de rezistenţă în concepţia şi elaborarea operei de artă. Pe lângă principiile de de bază ale compoziţiei tradiţionale: unitatea formelor şi a spaţiilor dintre ele ,echilibrul lor (modul de organizare a spaţiului plastic şi de valorificare reciprocă a formelor şi a interacţiunii dintre ele) a raportului dintre parte şi întreg a legăturilor compoziţiei deschise şi închise, dinamice şi statice, cursul îşi propune o incursiune metodică în evoluţia conceptului de compoziţie de-a lungul istoriei artei până în prezent.

Anul 3

COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE

1. Specificul comunicării sociale în contemporaneitate; 2. Modele de comunicare consacrate 3. Obstacole în comunicare 4. Strategii de legitimare în societatea postindustrială; 5. Despre publicitate şi rolul ei în societatea contemporană; 6. Imaginea publică; 7. Gestionarea imaginii publice; despre reprezentările sociale; 8. Strategii de comunicare în artele vizuale 9. Fenomenele de influenţare şi manipulare. 10. Opinia publică; 11. Elemente de psihosociologie a comunicării 12. Sursele puterii 13. Relaţiile Publice – istoric, direcţii actuale, spaţii; 14. Propaganda, publicitate, Relaţii Publice;; 15. Aspecte etice şi juridice ale R.P; rolul lor în organizaţii; 16. Crearea şi gestionarea imaginii publice; 17. Etapele campaniei de Relaţii Publice; R.P. şi mass media şi publicitatea 18. Funcţiile publicităţii.

PRELUCREAREA DIGITALĂ A IMAGINII -MEDII COMBINATE. INTRODUCERE ÎN EFECTE SPECIALE

Convergentă mediilor. Comunicare multimedia. Medii virtuale. Intermedialitate. Transmedia. Hipertextualitate. Structuri narative, structuri interactive. Dezvoltarea aplicaţiilor multimedia off-line Instrumente pentru dezvoltarea aplicaţiilor multimedia off-line. Evaluarea aplicaţiilor multimedia off-line. Proiectarea interfeţelor utilizator. Proiectarea interactivităţii. Filmul stereoscopic. Filmul imersiv. CGI. Studiul instrumentelor de lucru.

ARTA ŞI TEHNICA FOTOGRAFIEI

Urmărind replica lui Garry Winogrand care, atunci când este întrebat de ce fotografiază, răspunde “fotografiez pentru a vedea cu arata fotografiat acel ceva”*, cursurile anului 3 se axează pe imaginea obiectuală a fotografiei. Cărţi de fotografie (photo-books), cărţi poştale, tiraje de galerie, dia-proiectii şi alte asemenea, vor fi desfăcute şi adunate într-un cumul de idei pentru teme fotografice. Interdisciplinaritatea ori împrumutul între limbaje artistice (literatură, muzică, film şi celelalte limbaje vizuale) constituie dezbaterea principală şi principiala a cursului de imagine fixă (singulară ori seriala) a realităţii. De altfel, invitaţi ocazionali din diverse domenii de activitate legată de ştiinţele umaniste şi nu numai, vor fi găzduiţi la curs pentru a accelera şirul ideatic atât de necesar în demersul pedagogic. Că tehnica de abordare, cursul îşi propune să antreneze studenţii în a-şi găsi teme pe cont propriu şi a se elibera, astfel, de obişnuinţa didactică a primirii unor subiecte “spre rezolvare”. Exemple de idei atacate: “Vederi plictisitoare”, “Ultimul portofóliu”, “Munca”, “Va urma”. “I photograph to find ouţ what something will look like photographed”, citat de Tod Papageorge în «About a Photograph: New York, 1967, by Garry Winogrand», Transatlantica , no 2 / 2014 > https://transatlantica.revues.org/7084

GHID DE SUPRAVIEŢUIRE AZI: Arta contemporană că instrument de înţelegere a lumii în care trăim -curs opţional

Cursul îşi propune pregătirea studenţilor pentru educarea vizuală a publicului prin intermediul unor ateliere cu copii/tineri/adulţi (realizate în parteneriat cu organizaţii, instituţii muzeale, şcoli, etc) Prin educaţie şi informare domeniile culturale şi artistice pot deveni mai accesibile şi înţelese. Cursul se axează pe dobândirea înţelegerii şi oferirea instrumentelor cu ajutorul cărora studenţii pot contribui la construirea unor mecanisme creative de gândire: • identificarea cunoştinţelor/abilitaţilor pe care le deţin participanţii şi pe care le consideră importante şi vor să le împărtăşească cu cei din jurul lor; • transpunerea acestor cunoştinţe într-o serie de concepte de bază care să ofere chei de înţelegere/decodare (fie că sunt teoretice sau practice) a domeniului respectiv; • imaginarea unor ateliere practice, prin care participanţii pot testa, înţelege, chiar greşi, dar în acest fel pot pune în discuţie ideile şi conceptele prezentate. • asocierea cu specialişti din domeniile respective, sub forma unor invitaţi care pot prezenta alte puncte de vedere, experienţe, tehnici.

ARTA ŞI TEHNICA VIDEO

Cursul este orientat pe aplicaţii practice, pe dezvoltare de proiecte vizuale, pe implementare a unor concepte şi strategii artistice (individuale şi de grup) în general pe dezvoltarea creativităţii şi personalităţii artistice a studenţilor în contextul familiarizării cu mediul video ca unealta şi mijloc de exprimare artistică, alături de celelalte tehnici vizuale considerate mai mult sau mai puţin tradiţionale (desen, pictura, sculptură, fotografie, arte performative, film, instalaţii, ambient street-art, sunet etc.) Desfăşurarea cursului poate fi urmărită şi documentata pe tot parcursul anului universitar pe grupul FaceBook dedicat – video-an universitar curent. De asemenea în cadrul cursului sunt invitaţi artişti, profesori, curatori sau alţi reprezentanţi ai scenei de artă locală sau internaţională pentru contact şi prezentări legate de oportunităţi privind evenimente semnificative care au loc pe plan artistic general – de ex. Ars Electronică Linz, ZKM, Karlsruhe, BeK, Bergen, Norvegia, EMPAC, NY, ICC Tokyo, etc. centrele culturale cele mai importante care setează trend-ul artistic mediactic actual. Pe de altă parte, invitând şi implicând direct studenţii pe parcursul semestrului în proiecte culturale comune – precum şi prin temele şi exerciţiile propuse în cadrul acestora – se urmăreşte dezvoltarea abilităţii studenţilor de a realiza proiecte vizuale complexe, folosind tehnologia video precum şi orice alte mijloace şi tehnici în paralel care pot fi integrate unui concept vizual. Se urmăreşte ca în acest fel, pe parcursul primului semestru din anul 3 de studiu, ei să se poată orienta spre o propunere individuală fezabila în proiectul lor de licenţă (pt examenul de prelicenta) pe care să o documenteze apoi – tot prin folosirea mijloacelor video – în demersul artistic din cel de-al doi-lea semestru, privind aspectele cele mai semnificative legate de realizarea finală a lucrării de licenţă.

ISTORIA CINEMATOGRAFIEI – curs opţional

Acest curs investighează apariţia, începuturile şi dezvoltarea artei cinematografice. După o lecţie introductivă în care sunt prezentate preocupările dinvechime pentru obţinerea unei imagini animate şi descoperirile tehnice ale unor pionieri ai genului – Edison, fraţii Lumiere- se trece la analizarea evoluţiei stilistice a genului, şi la portrete de regizori: – Georges Melies şi dezvoltarea fantasticului prin umor şi farsă; primele filme de ficţiune şi anticipaţie – Louis Feuillade şi invenţia serialului poliţist -Fantomas, Judex – David Wark Griffith şi maturizarea limbajului cinematografic – Independenţa României primul lung metraj românesc de mare succes – Giovanni Pastrone şi ecranizarea literaturii clasice – Filmul expresionist, de la Murnău la Wiene, de la Lubitsch la Lang – Apariţia sonorului şi primele musicaluri – Filmul de război: melodrama sentimentală şi jurnalul de actualităţi: interpretarea temei prin filtrul anilor ce s-au scurs de la conflagraţie – Filmul istoric şi eseul de epoca – Eisenstein şi filmul de propagandă – Comedia muta şi comedia sonoră – Abel Gance şi epopeea napoleoniană – Erich von Stroheim şi începuturile filmului psihologic – Filmul de capă şi spadă, ecou al romanelor lui Dumas şi Flaubert – Filmul Western, de la clasicul american la formulele naţionale europene -italian, german, românesc – Filmul experimental – Leger, Bunuel – Victor Sjostrom şi misterul nordic – Filmul suprarealist şi filmul de groază – genuri înrudite şi complementare

ARTELE VIZUALE ÎN CONTEXT MEDIATIC

Artele vizuale în context mediatic îşi propune să familiarizeze studenţii anului 3 cu demersul artiştilor contemporani raportat la mediile de informare şi comunicare actuale, trasând principalele direcţii şi tendinţe, începând din anii 1960. Cursul pune accent pe artiştii romani care au folosit ca medii de expresie sau ca etape intermediare în crearea lucrărilor de artă: fotografia, filmul (pe peliculă, super8, 16 mm, video), multimedia, mijloacele de comunicare în masă tradiţionale şi internetul. Sunt menţionate şi exemplificate diferitele abordări conceptuale şi tehnice ale artiştilor contemporani internaţionali precum şi documentaţii / publicaţii / website-uri relevante unde pot găsi informaţii despre aceste nume. De asemenea, studenţilor le sunt prezentate instituţii / galerii / muzee care desfăşoară programe novatoare care contribuie la pregătirea noilor generaţii de artişti vizuali şi curatori. O componentă importantă a cursului se referă la artiştii romani activi în ultimele două decenii, care lucrează cu fotografia. Cursul sistematizează şi actualizează informaţia existenta iar când există posibilitatea, invita artiştii să îşi prezinte cele mai noi proiecte şi să discute cu studenţii. În paralel, demersul artiştilor romani este plasat într-un context mai larg, internaţional. Pe lângă prezentarea informaţiilor legate de conţinutul cursului, se vizionează şi comentează filme de artă ce prezintă fenomenul artistic contemporan, se vizitează expoziţii din galerii sau muzee bucureştene şi au loc întâlniri cu artişti români importanţi.

Anul 1

Bazele compoziţiei şi analiza limbajului vizual

Familizarea cu noţiunile de bază ale alcătuirii unei imagini şi cu termenii fundamentali ai limbajului vizual. Organizarea formelor, semnelor, culorilor şi spaţiului plastic în sensul realizării unei imagini plastice coerente. Abordarea imaginii pe criterii culturale, istorice, stilistice şi estetice.

Tehnici de reprezentare plastică – Bazele modelajului

Studiul expresiei formei tridimensionale cu ajutorul tehnicilor, materialelor şi mijloacelor de modelare. Studiul problemelor clasice de compoziţie (axe, proporţii, ritmuri, contrast, dominantă, accent, armonie etc.) în condiţiile speciale ale volumetriei. Acest studiu se realizează în două etape (relief şi ronde – bosse), ceea ce permite abordarea gradată a sculpturalului. În acelaşi timp, în funcţie de condiţii, activitatea poate începe cu un studiu după model, cu observarea unor relaţii plastice date, după care continua cu o compoziţie liberă, unde imaginaţia şi autocontrolul au rolul principal.

Tehnici de reprezentare plastică – Studiul culorii

Studiul culorii ca element de expresie şi limbaj plastic, ca termen de organizare a imaginii plastice în raport cu formă, subiectul, tema etc. Asumarea şi utilizarea culorii ca mijloc de expresie plastică, obţinerea de expresivităţi plastice prin construcţii de raporturi cromatice (caracter, saturaţie, luminozitate); raporturi culoare – forma; culoare – subiect; culoare – tema; culoare – expresie.

Tehnici de reprezentare plastică – Bazele desenului

Studiul mijloacelor de expresie proprii desenului, ca parte a limbajului plastic, urmărind progresiv problemele fundamentale ale formei în sensul expresiei, semnificaţiei prin parcurgerea şi rezolvarea temelor legate de lectură, construcţie şi caracterul formei, scară şi calitatea valorică; raporturi de: forme, spaţiu, cantitate, structură, textura etc.

Anul 2

Tehnici de reprezentare bi şi tridimensională

Studiul principiilor şi particularităţilor de reprezentare a formei în bi şi tridimensional cu mijloace şi tehnici specifice artelor vizuale. Abordarea distinctă în bi şi tridimensional a aceluiaşi motiv sau pe subiecte, teme, forme diferite cu evidenţierea specificitatilor tipurilor de reprezentare. În plan academic, această disciplină poate şi trebuie adaptată profilului specializării studiului fundamental plastic : studiul formei prin desen ; studiul formei prin modelaj – modelare ; studiul formei prin culoare sau prin orice tehnică, tehnologie apte să producă imagine ce ţine de domeniul esteticului ca etape, variante de lucru, părţi sau ansambluri de documentare, proiectare sau lucrare finită.

Exprimare plastică prin culoare

Studiul culorii ca termen al limbajului plastic prin realizarea de teme care urmăresc în principal abordarea culorii ca mijloc de exprimare plastică personalizată. Abordarea culorii pe criterii: lirice, armonice, de clar – obscur, gestuale, informale, raportate sau nu la curente, şcoli, epoci.

Principii compoziţionale şi expresia în artele plastice

Modalităţi de structurare a imaginii plastice pe criterii: tematice, de limbaj, stilistice etc. Tipuri şi tehnici de exprimare specifice expresiei plastice. Abordarea de exerciţii şi teme care urmăresc, în termenii limbajului plastic: ordonarea suprafeţei, spaţiului prin: trame, reţele, direcţii, ritmuri.

Practică artistică

Exerciţii, studii, proiecte şi lucrări de expresie plastică şi decorativa realizate ca urmare a studiului disciplinelor fundamentale plastice şi complementare.

Anul 3

Desenul ca proiect şi demers plastic

Studiul desenului din punct de vedere conceptual, expresiv, instructiv.

Exprimare plastică prin culoare

Realizarea de teme care urmăresc în principal abordarea culorii ca mijloc de exprimare plastică personalizată.

Compoziţie şi stilistică plastică în bi şi/sau tridimensional

Abordarea de teme pe criterii stilistice: clasice, contemporane, neconvenţionale; tipuri de atitudine faţă de operă de artă: studiu, variantă, replică în sensul studiului limbajului compoziţional plastic la autori diferiţi, şcoli, curente, epoci etc.

Tehnici artistice plastice şi decorative generale

Familizarea cu specificul tehnicilor artistice plastice şi decorative urmărind relaţia forma – funcţie – expresie.

Intervenţii / ambientare în spaţii sociale şi culturale

Intervenţii de ambientare în sensul funcţiei şi destinaţiei spaţiului respectiv; intervenţii cu intenţia de modificare a funcţiei şi/sau expresiei spaţiului; studiul adecvării mijloacelor şi tehnicilor la tipul, destinaţia şi specificul spaţiului supus intervenţiilor.

Practică – Elaborarea lucrării de licenţă

Lucrarea de diploma se realizează conform proiectului individual avizat de către Comisia de Prediploma.

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Facultatea de Arte Decorative și Design

Anul 1

Tehnologii de specialitate pentru design grafic

Scopul urmărit este însuşirea următoarelor idei: cunoaşterea importanţei, înţelegerea şi asumarea responsabilă a calităţii de grafic designer ca o componentă profesională a devenirii personale a fiecăruia conştientizarea faptului că în paralel cu procesul creativ exista şi latura practică ce întregeşte rezultatul muncii unui designer şi că aceste două componente funcţionează împreună Activitatea didactică de la cursul Tehnologii de specialitate pentru Design Grafic se bazează pe centrarea pe student şi teme practice, discuţii. De asemenea, va fi utilizat: material didactic pentru o mai bună înţelegere şi fixare a noţiunilor predate pe parcursul cursuluimaterial didactic pentru o mai bună înţelegere şi fixare a noţiunilor predate pe parcursul cursului vizita la tipografie pentru înţelegere a procesului tipografic, de la calculator trecând prin tipărirea propriu-zisă şi până la finisarea produsului.

Elemente de geometrie descriptivă şi desen tehnic

Cursul formează deprinderi şi transmite cunoştinţe teoretice şi practice privind principiile reprezentării realităţii înconjurătoare prin procedeele geometriei plane şi spaţiale, necesare formării artistului creator. Este util pentru formarea vederii în spaţiu a studenţilor, dar şi pentru transmiterea cunoştinţelor necesare înţelegerii şi fundamentării următoarelor discipline de specialitate. Crearea unui cadru pentru a înţelege configuraţia spaţială a diferitelor corpuri geometrice, dezvoltarea capacităţilor de întocmire a schiţelor şi desenelor la scară, folosirea şi respectarea standardelor în procesul desenării şi adaptarea la cerinţele pieţii muncii şi la dinamica evoluţiei tehnologice. Studierea şi aprofundarea cunoştiinţelor referitoare la proiectare şi reprezentarea grafică a unor produse, utilizând elemente de desen tehnic şi de geometrie descriptivă, necesare unui viitor specialist în design. Prin lucrările aplicative studentul, capătă aptitudinile de reprezentare plană a spaţiului şi direcţiile de operare asupra volumelor. Aplicaţii referitoare la formatele şi elementele grafice ale planşelor de desen, utilizarea liniilor, scări, scriere standardizată, construcţii geometrice uzuale. Aplicaţii referitoare la dispunerea proiecţiilor, determinarea celei de-a treia proiecţii. Aplicaţii referitoare la întocmirea schiţei de releveu a unei piese şi a desenului la scară.

Bazele construcției imaginii

Activitatea didactică de la curs. se bazează pe abordarea principalelor aspecte ale expresiei plastice, cunoaşterea acestui limbaj specific cu structuri şi legi proprii, limbajul vizual. Însuşirea tehnicilor de reprezentare şi de construcţie a imaginii este de o utilitate peremptorie în activitatea designerului. Cercetarea structurală este inclusă în cadrul cursului. De asemenea, vor fi utilizate: • fotografia digitală şi prelucrarea digitală a imaginii • tehnici clasice de reprezentare (tentă plata, laviuri, creion, pastel etc).

Tehnologii de specialitate pentru design ambiental

Disciplina urmăreşte să transmită studenţilor noţiuni referitoare la definirea noţiunii de material şi înţelegerea sistemelor definite ca atare – materiale naturale şi materiale artificiale, caracteristici şi proprietăţi, material şi structura , cunoaşterea şi înţelegerea relaţiei material – funcţie – forma, ca necesitate pentru profesiunea de designer de ambient, material – structura inovaţie – material compozit – material inteligent, tehnologi proprii diferitelor materiale şi însumarea lor în sisteme de fabricaţie, definirea cadrul construit existent şi în relaţie cu concepte noi, sisteme de iluminare şi proiecţie de lumină în ambient, relaţia material – tehnologie – ecologie – economie.

Anul 2

Practica de specialitate

Pentru această temă, studenții vor participa la sesiuni de brainstorming, vor genera idei și vor învăța să le evalueze în funcție de tema propusă de coordonator. Conceptele vor fi transpuse în proiecte practice de Grafic Design. Studenții vor exersa abilitatea de a prezenta propunerile creative și își vor antrena abilitățile de argumentare și negociere. Cursul PRACTICA DE SPECIALITATE își propune să dezvolte capacitatea studenților în a gestiona situații concrete pe care un grafic designer le întâlnește în activitatea sa profesională. Prin studiul acestei discipline se urmărește asimilarea unui sistem unitar de cunoștințe, priceperi și deprinderi specifice muncii de designer.

Modelare-machetare

Disciplina are ca obiectiv definirea unui ansamblu de cunoştinţe şi abilitaţi care să asigure studentului posibilitatea de realizare a unor modele de studiu şi machete de analiza care să definească fizic în trei dimensiuni, proiectul pe care la realizat, în forma necesară studiului şi analizei, a verificării şi evoluţiei. Este vorba de dezvoltarea unui limbaj propriu activităţii care să asigure un mod de expresie a ideilor şi conceptelor necesar autoverificării şi expunerii. Suma cunoştinţelor acumulate are ca scop definirea unei metode de lucru bazate pe o exprimare care să dezvolte înţelegerea şi analiza formei în ansamblu şi în detaliu, a contextului şi a sistemului integrat, asigurând perfecţionare relaţiilor şi a rapoartelor formale şi studiul funcţiunilor proiectului în ansamblu.

Anul 3

Proiect personal şi prezentare de portofoliu

Cursul conţine prezentări şi expuneri despre tehnici de a prezenta informaţia într-o manieră optimă, aplicând rezultatele studiului pe proiectele de construcţie de reputaţie ale fiecărui student. Astfel, parcurgând aceste tehnici studentul devine mai abil să-şi prezinte propriile lucrări şi să-şi structureze o prezentare personală şi un portofoliu. De asemenea, studenţilor le sunt prezentate cele mai căutate canale prin care îşi pot disemina lucrările, fiind încurajaţi să experimenteze şi să ia contact cu piaţa locală şi globală de servicii de design grafic.

Marketing

Planificarea strategică de marketing, reprezintă un proces complex de stabilire şi de menţinere a celei mai bune relaţii între obiectivele, pregătirea angajaţilor şi resursele unei întreprinderi, pe de o parte, şi mixul de marketing, raportat la conjunctura pieţei, pe de altă parte. Studenţii trebuie să-şi însuşească elementele fundamentale ale marketingului şi să fie capabili să le aplice în domeniul lor de activitate. Ei trebuie să deprindă modalităţi concrete prin intermediul cărora pot analiza şi urmări elementele mediului de marketing şi comportamentul consumatorului. Se vor prezenta etapele care trebuiesc parcurse într-o cercetare de marketing şi într-o planificare strategică de marketing şi deprinderea liniilor generale de elaborare a unui mix de marketing, ţinând cont de cele patru elemente fundamentale ale acestuia (produs, preţ, promovare, plasament). De asemenea, un loc central îl ocupă şi problema lansării pe piaţă a produselor noi, fiind prezentate în acest sens o serie de strategii de promovare şi distribuţie a produselor pe piaţă, prin adoptarea metodelor şi tehnicilor specifice concepţiei în grup a produselor, reclamelor, strategiilor de preţ etc.

Management

Managementul este disciplina care constă în conducerea şi organizarea instituţională având ca scop planificarea, organizarea, angajarea personalului, asigurarea bugetului, controlul calităţii, cercetarea pieţei şi feed-back-ul în cadrul unei companii. Un motiv important al studiului managementului în Universitatea de Arte este însăşi funcţia artistului în societate care ajunge uşor în colecţiile firmelor reprezentative alături de posibile colaborări pentru crearea identităţii de firmă, a unui logo sau a unui semn de marcă care pune în legătură manageri cu artişti. Astfel însuşirea limbajului specific managementului de către artistul profesionist asigură realizarea unui dialog real cu beneficarul. Managementul reprezintă o disciplină complexă, de mare actualitate, aplicabilă unui spectru larg de activităţi umane, inclusiv activităţilor artistice şi culturale. Scara la care se desfăşoară o activitate umană este foarte variabilă, de la creatorul individual la marile companii transnaţionale. Conţinutul cursului prezintă managementul şi organizarea afacerilor, acţiunile necesare instituţiilor pentru realizarea obiectivelor dorite. Cursul cuprinde noţiuni despre planificarea şi organizarea instituţiei, angajarea personalului, a conducătorilor de la diversele nivele decizionale, conducerea şi controlul organizaţiei pentru realizarea un scop. Cursul abordează şi managementul organizaţiilor non-profit. În acest caz se arată importanţa de păstrării motivaţiei activităţii fundaţiilor faţă de donatori. Disciplina urmăreşte cunoaştere şi evoluţie a conceptului şi a importanţei aplicării unui management performant asupra unei societăţi comerciale sau a unei societăţi în domeniul susţinerii programelor artistice și de design. Prin cunoaşterea funcţiilor managementului, cunoaşterea direcţiilor de dezvoltare şi perfecţionare în domeniul managementului organizaţiei, formarea unei concepţii sistemice asupra conceptului de management, cunoştiinte privind managerii şi liderii, formarea unor concepte corecte privind economia de piaţă, formarea unei gândiri creative, se urmăreşte dobândirea calităților care să permită dezvoltarea propriilor afaceri și dobândirea de cunoştinte care să permită viitorilor absolvenţi să devină manageri pentru diferite nivele de conducere în diverse organizaţii.

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 1

Arta icoanei – curs opțional

Disciplina ARTA ICOANEI are drept scop prezentarea, studierea şi aprofundarea noţiunilor generale privind sistemele iconice în tehnicile tradiţionale. Disciplina îşi propune atât familiarizarea studenţilor cu descifrarea structurii imaginii de tip iconic cât şi cu însuşirea de către aceştia a cunoştinţelor de tehnică şi tehnologie specifice acestui tip de imagine.

Practica de specialitate

În cadrul perioadelor de practică de specialitate studenţii îşi transpun compoziţiile originale în material definitiv. Aceste lucrări amplasate în diferite spaţii publice reprezintă o contribuţie valoroasă a Departamentului Artă Murală la realizarea unui ambient citadin cu reale calităţi estetice şi o dovadă a unui învăţământ universitar artistic permanent.

Prelucrarea digitală a imaginii

Disciplina PRELUCRAREA DIGITALĂ A IMAGINII, pentru specificul secţiei, se bazează pe asocierea unor programe existente (Adobe Photoshop, Adobe Premiere, Corel Draw, Corel Print Office, 3 DMax etc.) cu cerinţele specifice de documentare, fixare asupra conceptelor estetice integrate, proiectare, obţinere de variante, control asupra variilor unghiuri de vedere şi ipostaze de prezentare (colaj digital, animaţie, integrari virtuale, editare şi procesare digitală).

Tehnologii şi tehnici de transpuneri murale

Disciplina TEHNOLOGII ŞI TEHNICI DE TRANSPUNERI MURALE constă în însuşirea cunoştinţelor privind tehnicile tradiţionale specifice artei murale (fresca bizantină şi occidentală, sgrafitto-ul, mozaicul, tempera a secco pe suporturi fixe / mobile etc.).

Compoziţia spaţiului ambiental

Disciplina COMPOZIŢIA SPAŢIULUI AMBIENTAL cuprinde elemente de proiectare necesare elaborării unor rezolvari ambientale bi şi tridimensionale şi exerciţii vizuale de integrare a unor intervenţii plastice în ambientul arhitectural.

Compoziţia spaţiului religios

Disciplina COMPOZIŢIA SPAŢIULUI RELIGIOS urmăreşte studierea şi realizarea principalelor teme iconografice şi rezolvarea compoziţională generală a fiecărei scene iconografice în sine, racordată la liniile de forţă ale compoziţiei de ansamblu: altarul, turla, absidele laterale, naosul, pronaosul şi pridvorul.

Bazele compoziţiei şi analiza limbajului vizual pentru artă murală

Disciplina BAZELE COMPOZIŢIEI ŞI ANALIZA LIMBAJULUI VIZUAL PENTRU ARTĂ MURALĂ conţine noţiuni generale de compoziţie cu aplicativitate în studiul compoziţiei de specialitate.

Tehnici de reprezentare bi şi tridimensională

Disciplina TEHNICI DE REPREZENTARE BI ŞI TRIDIMENSIONALĂ conţine noţiuni referitoare la diferite tehnici şi tehnologii de reprezentare, prin intermediul desenului, necesare în realizarea compoziţiilor specifice artei monumentale.

Tehnologia suporturilor portabile

În cadrul Departamentului Artă Murală, studiul culorii se intersectează cu studiul desenului şi al compoziţiei, integrandu-se cumulului de cunoştinţe al reprezentărilor bi şi tridimensionale necesare modelarii unui proiect de artă, conceput să ambienteze un spaţiu existent.

Compoziţie de specialitate

Disciplina COMPOZIŢIE DE SPECIALITATE are drept scop specializarea în artă murală, ceea ce impune, pe lângă o pregătire teoretică şi practică legată de cunoaşterea tehnicilor specifice, şi o complexă dezvoltare a capacităţilor creatoare ale studenţilor, astfel încât să fie capabili să realizeze compoziţii originale, cu calităţi estetice, viabile în contextul arhitecturii contemporane, atât în tehnicile tradiţionale cât şi cu ajutorul noilor tehnici şi tehnologii specifice artei electronice.

Anul 2

Tehnici de reprezentare bi şi tridimensională

Disciplina TEHNICI DE REPREZENTARE BI ŞI TRIDIMENSIONALE conţine noţiuni referitoare la diferite tehnici şi tehnologii de reprezentare, prin intermediul desenului, necesare în realizarea compoziţiilor specifice artei monumentale.

Tehnologia suporturilor portabile

În cadrul Departamentului Artă Murală, studiul culorii se intersectează cu studiul desenului şi al compoziţiei, integrandu-se cumulului de cunoştinţe al reprezentărilor bi şi tridimensionale necesare modelarii unui proiect de artă, conceput să ambienteze un spaţiu existent.

Marketing – curs opțional

Se vor prezenta etapele care trebuiesc parcurse într-o cercetare de marketing şi într-o planificare strategică de marketing şi deprinderea liniilor generale de elaborare a unui mix de marketing, ţinând cont de cele patru elemente fundamentale ale acestuia (produs, preţ, promovare, plasament). De asemenea, un loc central îl ocupă şi problema lansării pe piaţă a produselor noi, fiind prezentate în acest sens o serie de strategii de promovare şi distribuţie a produselor pe piaţă, prin adoptarea metodelor şi tehnicilor specifice concepţiei în grup a produselor, reclamelor, strategiilor de preţ etc.

Arta icoanei – curs opțional

Disciplina ARTA ICOANEI are drept scop prezentarea, studierea şi aprofundarea noţiunilor generale privind sistemele iconice în tehnicile tradiţionale. Disciplina îşi propune atât familiarizarea studenţilor cu descifrarea structurii imaginii de tip iconic cât şi cu însuşirea de către aceştia a cunoştinţelor de tehnică şi tehnologie specifice acestui tip de imagine.

Practica de specialitate

În cadrul perioadelor de practică de specialitate studenţii îşi transpun compoziţiile originale în material definitiv. Aceste lucrări amplasate în diferite spaţii publice reprezintă o contribuţie valoroasă a Departamentului Artă Murală la realizarea unui ambient citadin cu reale calităţi estetice şi o dovadă a unui învăţământ universitar artistic permanent.

Modalităţi de reprezentare digitală

Disciplina MODALITĂŢI DE REPREZENTARE DIGITALĂ, pentru specificul secţiei, se bazează pe asocierea unor programe existente (Adobe Photoshop, Adobe Premiere, Corel Draw, Corel Print Office, 3 DMax etc.) cu cerinţele specifice de documentare, fixare asupra conceptelor estetice integrate, proiectare, obţinere de variante, control asupra diverselor unghiuri de vedere şi ipostaze de prezentare (colaj digital, animaţie, integrari virtuale, editare şi procesare digitală).

Tehnologii şi tehnici de transpuneri murale

Disciplina TEHNOLOGII ŞI TEHNICI DE TRANSPUNERI MURALE constă în însuşirea cunoştinţelor privind tehnicile tradiţionale specifice artei murale (fresca bizantină şi occidentală, sgrafitto-ul, mozaicul, tempera a secco pe suporturi fixe / mobile etc.).

Compoziţia spaţiului religios

Disciplina COMPOZIŢIA SPAŢIULUI RELIGIOS urmăreşte studierea şi realizarea principalelor teme iconografice şi rezolvarea compoziţională generală a fiecărei scene iconografice în sine, racordată la liniile de forţă ale compoziţiei de ansamblu: altarul, turla, absidele laterale, naosul, pronaosul şi pridvorul.

Compoziţia spaţiului ambiental

Disciplina COMPOZIŢIA SPAŢIULUI AMBIENTAL cuprinde elemente de proiectare necesare elaborării unor rezolvari ambientale bi şi tridimensionale şi exerciţii vizuale de integrare a unor intervenţii plastice în ambientul arhitectural.

Compoziţie de specialitate

Disciplina COMPOZIŢIE DE SPECIALITATE are drept scop specializarea în artă murală, ceea ce impune, pe lângă o pregătire teoretică şi practică legată de cunoaşterea tehnicilor specifice, şi o complexă dezvoltare a capacităţilor creatoare ale studenţilor, astfel încât să fie capabili să realizeze compoziţii originale, cu calităţi estetice, viabile în contextul arhitecturii contemporane, atât în tehnicile tradiţionale cât şi cu ajutorul noilor tehnici şi tehnologii specifice artei electronice.

Anul 3

Tehnici de reprezentare bi şi tridimensionale

Disciplina TEHNICI DE REPREZENTARE BI ŞI TRIDIMENSIONALE conţine noţiuni referitoare la diferite tehnici şi tehnologii de reprezentare, prin intermediul desenului, necesare în realizarea compoziţiilor specifice artei monumentale.

Tehnologia suporturilor portabile

În cadrul Departamentului Artă Murală, studiul culorii se intersectează cu studiul desenului şi al compoziţiei, integrandu-se cumulului de cunoştinţe al reprezentărilor bi şi tridimensionale necesare modelarii unui proiect de artă, conceput să ambienteze un spaţiu existent.

Compoziţie de specialitate

Disciplina COMPOZIŢIE DE SPECIALITATE are drept scop specializarea în artă murală, ceea ce impune, pe lângă o pregătire teoretică şi practică legată de cunoaşterea tehnicilor specifice, şi o complexă dezvoltare a capacităţilor creatoare ale studenţilor, astfel încât să fie capabili să realizeze compoziţii originale, cu calităţi estetice, viabile în contextul arhitecturii contemporane, atât în tehnicile tradiţionale cât şi cu ajutorul noilor tehnici şi tehnologii specifice artei electronice.

Compoziţia spaţiului ambiental

Disciplina COMPOZIŢIA SPAŢIULUI AMBIENTAL cuprinde elemente de proiectare necesare elaborării unor rezolvari ambientale bi şi tridimensionale şi exerciţii vizuale de integrare a unor intervenţii plastice în ambientul arhitectural.

Compoziţia spaţiului religios

Disciplina COMPOZIŢIA SPAŢIULUI RELIGIOS urmăreşte studierea şi realizarea principalelor teme iconografice şi rezolvarea compoziţională generală a fiecărei scene iconografice în sine, racordată la liniile de forţă ale compoziţiei de ansamblu: altarul, turla, absidele laterale, naosul, pronaosul şi pridvorul.

Tehnologii şi tehnici de transpuneri murale

Disciplina TEHNOLOGII ŞI TEHNICI DE TRANSPUNERI MURALE constă în însuşirea cunoştinţelor privind tehnicile tradiţionale specifice artei murale (fresca bizantină şi occidentală, sgrafitto-ul, mozaicul, tempera a secco pe suporturi fixe / mobile etc.).

Metode de reprezentare digitală bi şi tridimensională

Disciplina METODE DE REPREZENTARE DIGITALĂ BI ŞI TRIDIMENSIONALĂ, pentru specificul secţiei, se bazează pe asocierea unor programe existente (Adobe Photoshop, Adobe Premiere, Corel Draw, Corel Print Office, 3 DMax etc.) cu cerinţele specifice de documentare, fixare asupra conceptelor estetice integrate, proiectare, obţinere de variante, control asupra variilor unghiuri de vedere şi ipostaze de prezentare (colaj digital, animaţie, integrari virtuale, editare şi procesare digitală).

 Tendințe în arhitectura contemporană – curs opțional

Disciplina TENDINȚE ÎN ARHITECTURA CONTEMPORANĂ urmăreşte prezentarea unor astfel de opere şi a biografiei celor mai cunoscuţi arhitecți contemporani din ţară şi străinătate, după proiectele cărora s-au realizat edificii expresive. Pentru că spaţiul public urban este de multe ori structurat şi susţinut de opere de artă monumentale, în cadrul cursului sunt prezentaţi şi artişti vizuali care au realizat astfel de lucrări.

Management – curs opțional

Conţinutul cursului prezintă managementul şi organizarea afacerilor, acţiunile necesare instituţiilor pentru realizarea obiectivelor dorite. Cursul cuprinde noţiuni despre planificarea şi organizarea instituţiei, angajarea personalului, a conducătorilor de la diversele nivele decizionale, conducerea şi controlul organizaţiei pentru realizarea un scop. Cursul abordează şi managementul organizaţiilor non-profit. În acest caz se arată importanţa de păstrării motivaţiei activităţii fundaţiilor faţă de donatori. Disciplina urmăreşte cunoaştere si evoluţie a conceptului şi a importanţei aplicarii unui management performant asupra unei societati comerciale sau a unei societati in domeniul sustinerii programelor artistice și de design.

Anul 1

Bazele desenului pentru arte textile

Predarea şi aplicarea metodelor prin care realitatea tridimensională poate fi transpusa în plan bidimensional. Dezvoltarea capacităţii studentului de a reprezenta şi construi corect un subiect. Recapitularea / predarea tehnicilor de bază în desen, folosind teme adaptate la specificul specializării arte textile – design textil. Analiză critică a lucrărilor finalizate.

Studiul culorii

Formarea şi exersarea percepţiei cromatice prin interpretare personală. Studierea culorii direct după natura; realizarea acordului cromatic prin apreciere subiectivă a culorilor şi a modului în care acestea se influenţează reciproc. Aplicarea diferitelor tehnici de lucru specifice şi analiza expresiei plastice rezultate.

Analiza limbajului vizual. Bazele compoziţiei

Recapitularea principiilor de compunere pentru un cadru prestabilit (compoziţie pentru panou). Introducerea principiilor de compunere pentru designul de suprafaţă (compoziţie specifică designului textil). Analizarea rolului compoziției în exprimarea vizuală de tip estetic.

Tehnici de reprezentare tridimensională

Urmărirea principiilor de compunere din designul de suprafaţa reflectate în forme volumetrice. Exersarea diferitelor tehnici de lucru specifice materialului textil cu scopul de a obţine structuri tridimensionale. Observarea, analizarea şi comentarea volumetriei, în termenii limbajului estestic sau a limbajului plastic.

Istoria artelor textile – tapiserie, ţesături, imprimeuri

În cadrul cursului este prezentată, pe scurt, evoluţia materialului textil, din cele mai vechi timpuri până în secolul XX, din perspectiva materiei prime, a tehnicilor şi tehnologiilor utilizate, precum şi din perspectiva rolului îndeplinit, estetic său funcţional.

Design textil – de la element grafic la suprafaţă. Curs de proiectare digitală

Prin acest curs, studentului i se asigura accesul la limbajul de bază în proiectarea digitală. Sunt utilizate programele grafice Adobe Photoshop, pentru imaginea de tip raster, și Adobe Illustrator, pentru construcţii grafice vectoriale. Cursul este compus în aşa fel încât să ghideze studentul în realizarea sau transpunerea proiectelor de design textil în mediu digital, indiferent de nivelul acestuia de cunoaştere a programelor grafice menţionate.

Materii prime şi materiale. Tehnologie specifică tapiseriei

Predarea primelor noţiuni despre structura şi procesul de formare a ţesăturilor. Punerea în practică a acestor cunoştinţe şi exersarea diferitelor tehnici de ţesut susţinute de laboratorul departamentului. Observarea, analiza şi comentarea caracteristicilor şi proprietăţilor materiilor prime utilizate în ţesătura, punerea lor în acord cromatic, de structură, de calitate şi cantitate.

Suporturi, coloranți, vopsiri. Tehnologie specifică imprimeriei

Identificarea compoziţiei fibroase a suporturilor textile. Însuşirea noţiunilor de transpunere şi raportare a desenelor proiectate. Învăţarea şi recunoaşterea auxiliarilor chimici utilizaţi în imprimarea pe material textil.

Transpuneri în material specific (tapiserie – contexturi)

Verificarea proiectului realizat în cadrul disciplinei Compoziţie de specialitate prin transpunerea lui în tehnica tapiseriei sau a tesuturii tradiţionale. Abordarea mijloacelor tehnologice adecvate proiectului prin dezvoltarea unui sistem de adaptare şi realizare specifică a compoziţiei de specialitate. Analizarea relaţiei dintre imaginea-proiect şi obiectul artistic rezultat.

Transpuneri în material specific (imprimerie)

Verificarea proiectului realizat în cadrul disciplinei Compoziţie de specialitate prin transpunerea lui în tehnica imprimării serigrafice pe material textil / imprimării digitale pe material textil. Alegerea materialului suport şi a clasei de coloranţi pentru imprimat, adecvate proiectului propus. Analizarea rezultatului în raport cu schiţele iniţiale.

Introducere în tehnici de ţesut şi imprimat (opţional)

Prezentarea diverselor tehnici de ţesut. Formarea şi cultivarea deprinderilor de transpunere în tehnici tradiţionale, mai puţin utilizate. Însuşirea tehnicilor şi tehnologiilor de lucru. (semestrul I)
Identificarea compoziţiei fibroase a suporturilor prelucrate. Recunoaşterea coloranţilor şi a auxiliarilor chimici. Realizare practică a unei site serigrafice. (semestrul II)

Anul 2

Tehnici de reprezentare bi şi tridimensională

Perfecţionarea deprinderilor existente şi dobândirea unui sistem de analiză şi sinteză în abordarea studiului după natura / studiului realităţii tridimensionale. În timpul acestui proces, studenţilor le sunt oferite subiecte specifice artelor textile şi designului textil. Dezvoltarea capacităţii de a analiza critic lucrările obţinute.

Compoziţie – Studiu stilistic pentru tapiserie – contexturi / imprimerie

Elaborarea de compoziţii specifice artelor textile şi designului textil, folosind ca referinţă un stil istoric consacrat. Antrenarea studentului în culegerea de material documentar, extragerea informaţiei vizuale relevante şi crearea de noi forme originale, expresive din punct de vedere estetic. Proiectarea lor pentru transpunerea în tehnicile textile oferite de laboratoarele departamentului.

Proiectare arhitectura de interior

Curs complementar Compoziţiei de specialitate (ruta: design textil cu aplicare în decorul de interior).

Proiectarea ornamentului vestimentar

Curs complementar Compoziţiei de specialitate (ruta: design textil cu aplicare în vestimentaţie).
Evoluţii în limbajul vizual specific designului vestimentar din pespectiva unei viziuni ancorate în realitatea funcţională.

Stiluri şi curente artistice cu impact în creaţia vestimentară, anii 1900-1950, 1950-2000.

Proiectarea şi realizarea de structuri textile multistratificate pentru vestimentaţie.

Estetic şi funcţional în artele decorative

Cursul se centrează pe puternică legătura între arhitectură şi artele decorative. Această abordare este fundamentală în dezvoltarea abilitaţilor studenţilor în domeniul artelor textile şi a proiectării textile. În primul şi al doilea semestru studenţii redescoperă istoria arhitecturii antice, bizantine, medievale şi renascentiste şi învaţă bazele gramaticii decoraţiei de interior.

Proiectare digitală pentru design textil

Cursul are rolul de a familiariza studentul cu unul din programele digitale de proiectare a creaţiei specializate, aplicate în producţia industrială a materialului textil. De asemenea, vine în completarea cunoştinţelor de proiectare pentru design textil, prin dezvoltarea abilităţii de a realiza în timp real o gamă largă de variante compoziţionale şi cromatice pe acelaşi subiect.

Tehnologie de specialitate – ţesut

La acest nivel, studentul trebuie să observe, să analizeze şi să poată distinge şi numi tipurile de ţesături utilizând limbajul tehnic de specialitate. Analiza tipurilor de ţesătură se face în funcţie de calitatea materiei prime, de legături, structură, contextura şi compoziţie cromatică.

Tehnologie de specialitate – imprimerie

În cadrul acestui curs se urmăreşte ca studentul să asimileze cunoştinţele ce privesc clasele de coloranţi textili, să ştie să evidenţieze caracteristicile tehnologice ale coloranţilor – compatibilitate şi aplicabilitate specifică pe suporturi cu o compoziţie fibroasă diferită.

Transpuneri în material specific (tapiserie – contexturi / imprimerie)

Căutarea unor soluţii creative şi eficiente tehnic şi economic, pentru obţinerea de rezultate valoroase din punct de vedere estetic şi funcţional. Explorarea propriilor capacităţi expresive în procesul de transpunere în material a ansamblului pentru decoraţia de interior sau a colecţiei vestimentare. Tehnici puse la dispoziţie: tapiserie haute – lisse, ţesătura în război tradiţional, imprimare cu site serigrafice, imprimare liberă, imprimare digitală pe material textil.

Creaţie şi inovaţie în arta textilă (opţional)

Raportarea practică la tehnicile şi tehnologiile tradiţionale învăţate dintr-o perspectivă personală – interpretări, adaptări şi inovări la nivelul materialelor şi a legăturilor dintre fire. Proiectarea şi exersarea în tehnici şi tehnologii textile este susţinută de laboratorul de tapiserie – contexturi. (semestrul I)
Însuşirea teoretică şi practică a noţiunilor de bază referitoare la tehnicile speciale de imprimare şi evidenţierea posibilităţilor de utilizare a acestora în obiectul textil contemporan. Dezvoltarea capacităţii de a crea obiect unicat. Studierea şi exersarea tehnicilor de lucru în cadrul laboratorului de imprimerie textilă. (semestrul II)

Anul 3

Estetic şi funcţional în artele decorative

În cadrul cursului, se continua analizarea relaţiei dintre arhitectură şi decoraţia de interior. Semestrul al treilea şi al patrulea sunt rezervate studiului stilurilor particulare ale secolelor al 16-lea, al 17-lea, al 18-lea şi al 19-lea, accentul fiind pus pe relaţia dintre stilurile de mobilier şi proiectarea textilă. În ultimul semestru, cel de-al patrulea, studenţii descoperă şi cele mai importante stiluri în decoraţia de interior ale începutului de secol 20: Art Nouveau, Art Deco şi fenomenul Bauhaus.

Proiect ambient textil

Curs complementar Compoziţiei de specialitate (ruta: design textil cu aplicare în decorul de interior).

Proiectarea ornamentului vestimentar

Curs complementar Compoziţiei de specialitate (ruta: design textil cu aplicare în vestimentaţie).
Realizarea unor modele experimentale, expresie a asimilării de noi cunoştinţe în domeniul ornamentului vestimentar şi a abilităţii de transpunere în material a proiectului (imprimeu / contextura), luând în considerare proporţiile, dimensiunile şi subdimensiunile corpului uman.
Definirea temelor de tendinţe pe baza decodificării informaţiilor tehnico-stiintifice, artistice şi a modelului cultural universal.

Proiect de design textil (design interior / design vestimentar)

Completarea şi pregătirea pentru prezentare a colecţiei de design textil. Realizarea unei mape / catalog în care este descrisă şi explicată creaţia specifică designului textil, fie că este proiectată pentru vestimentaţie sau pentru decor de interior.

Compoziţie proiect personalizat pentru tapiserie / imprimerie

Elaborarea unui proiect personalizat (Lucrare de Licenţă) care să se materializeze în: 1. o lucrare de artă textilă, ce poate fi transpusă în tehnicile oferite de laboratoarele departamentului; 2. o colecţie de design textil pentru decor de interior/vestimentaţie, care poate fi transpusa (parţial) în laboratorul de imprimerie textilă şi/sau în laboratorul de tapiserie-contexturi.
Formarea şi exersarea capacităţii de evaluare critică a unei lucrări artistice obţinute din material textil, sau obţinută cu ajutorul tehnicilor şi tehnologiilor textile.
Realizarea lucrării de diploma.

Tehnologie de specialitate pentru tapiserie / imprimerie

Observarea, analizarea şi comentarea tehnicilor de transpunere a ţesăturilor compuse. Înţelegerea rolului tehnicii şi tehnologiilor în evoluţia artelor textile şi a designului textil. Asumarea specificului, caracteristicilor şi expresivităţii vizuale a ţesăturii. (tapiserie – contexturi).
Aprofundarea cunoştinţelor în ceea ce priveşte imprimarea fibrelor celulozice naturale, chimice artificiale, proteice şi chimice sintetice. Însuşirea tehnologiei de imprimare prin transfer. Combinarea procedeelor şi tehnicilor de imprimare. (imprimerie)

Transpuneri în material specific pentru tapiserie / imprimerie

Explorarea şi valorificarea capacităţilor personale, ale studentului, în procesul de transpunere a ansamblului de lucrări ce intra în componenţa Examenului final – Lucrare de Licenţă: panouri decorative / lucrări de artă textilă (parietale sau ambientale), proiect de design textil – imprimeuri /contexturi pentru decor de interior său proiect de design textil – imprimeuri/contexturi pentru vestimentaţie.

Plasticitatea fibrei. De la subiect la obiect în arta textilă contemporană (curs opţional)

Cursul valorifica potenţialul expresiv al fibrei şi al materialului textil în contextul multitudinii de posibilităţi pe care acestea le oferă, atât din punct de vedere vizual, cât şi conceptual. În cadrul orelor practice, se încurajează raportarea la materialul textil ca la un material al artelor plastice, studentul având ocazia să experimenteze în diverse tehnici şi materiale spre generarea de noi forme şi idei. (Plasticitatea fibrei – semestrul I)
Cursul îşi propune dezvoltarea înţelegerii critice a temelor teoretice şi practice în cadrul artei contemporane, în contextul social, istoric şi cultural; dezvoltarea capacităţii creative de analiza, interpretare şi aplicare a unui subiect, utilizând cu precădere mediul textile. Conştientizarea posibilităţilor oferite de evoluţiile existente în acest domeniu, cunoaşterea şi înţelegerea unor practici contemporane prin studiul unei bibliografii specializate. (De la subiect la obiect în arta textilă – semestrul II).

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 1

ATELIER DE CREAȚIE SCENOGRAFICĂ (BAZELE COMPOZIȚIEI)

Această disciplină presupune un demers introductiv în problemele scenografiei, în formele de limbaj de baza specifice, o familiarizare cu tot ce ține de anatomia și fiziologia scenei, înţelegerea relației dintre text și spectacol, dintre spațiu și personaje. Urmăreşte să dezvolte la studenţi capacitatea de a concepe structuri tipice spațiului scenografic, de a le reda bidimensional și de a le realiza în proiect și machete. Se inițiază un prim contact cu costumul de spectacol, relația personaj – actor, elemente generale ale plasticii reprezentației și expresivitatea volumelor.

STUDIUL DESENULUI PENTRU SCENOGRAFIE

Disciplina își propune să familiarizeze studentul din anul I cu tot ceea ce presupune studiul desenului după corpul uman, studiul drapajului, naturilor statice. Disciplina are în vedere cultivarea abilității studentului de a alege fragmente din peisajul stradal pentru a realiza desene în diferite tehnici cu foarte multe detalii. Studiul desenului în axonometrie ajută viitorul scenograf în dezvoltarea vederii în spațiu.

STUDIUL CULORII PENTRU SCENOGRAFIE

Cultivarea simţului cromatic în acord cu rolul culorii în a reda spaţiul tridimensional; studierea tipurilor de contraste cromatice ce pot ajuta la realizarea unui concept scenografic, atmosfera pe care o poate crea o armonie cromatică în accord cu idea exprimată (de textul dramatic); rolul culorii în redarea spaţiului (volumelor), al luminii, al tipului de atmosferă dorit.

MACHETARE

Cursul presupune o prezentare a formelor tridimensionale care pot fi organizate într-un spațiu imaginar sau într-un spațiu definit care poate deveni spațiul teatral . În etapa următoare structurile realizate se pot concretiza în decorul unui spectacol . Cursul de machetare presupune deasemenea prezentarea materialelor care pot fi folosite atât în machetă cât și pe scenă și mecanismele acesteia.

GEOMETRIE DESCRIPTIVĂ PENTRU SCENOGRAFIE

Geometria descriptivă însumează construcția reprezentărilor grafice bazate pe metoda proiecțiilor, care derivă din mecanismul vederii umane. Sisteme de proiecție, sisteme de reprezentare folosite: epura, reprezentare axonometrică, perspectiva. Modalitatea de a desena pe o suprafaţă plană cu numai două dimensiuni, un obiect din spaţiu având trei dimensiuni. Metoda de rezolvare a acestei probleme este cea geometrică; ea constă în utilizarea regulilor geometriei care stabilesc legătura dintre obiectul din spaţiu şi imaginea lui bidimensională.

PRELUCRAREA IMAGINII PE CALCULATOR

Este cursul care face trecerea de la schița artistică la prelucrarea ei în diferite programe de grafică pe computer, o îmbinare între facilitățile oferite de software și facilitățile oferite de desenul artistic. Prin intermediul metodelor și tehnicilor proprii și folosind software și dispozitive specializate, grafică pe calculator realizează procesarea obiectelor 2D sau 3D prin modelare, reprezentare, transformare și vizualizare, iar combinate cu conceptul scenografic se poate crea o imagine originală.

CROCHIURI

Cursul se bazează pe simţul de observaţie, pe simţul proporţiilor, pe notaţie în însuşirea şi redarea corectă a formelor corpului uman. Se urmăreşte transpunerea în limbaj plastic a expresiei figurii umane, a corpului uman într-o manieră personală. Dezvoltarea abilităţilor de observaţie, a expresiei plastice în redare cât şi a unor tehnici de lucru cât mai diversificate.

OPERATORIE ȘI ECLERAJ

Curs teoretic și practic bazat pe paralelismele conceptuale din creația operatoricească și scenografică, pe identificarea mijloacelor comune de reprezentare și expresie ale limbajului vizual (structuri compoziționale, cromatice, perspectivale), pe analiza momentelor fundamentale ale integrării lor: efectele iluminării, opticii și decupajului narativ cinematografic. Acțiunea esențială a luminii în ambele tipuri de creație, prin examinarea noțiunilor primordiale de light-design, comune imaginii filmice și teatrale. Parcurs istoric comparativ al stilurilor reprezentative, prin opere și autori notorii, din cinematograful clasic și experimental, teatru, operă, video art.

Anul 2

DESEN ŞI TEHNICI DE REPREZENTARE ÎN SCENOGRAFIE

Studiul desenului şi desenul privit sub raportul diferitelor tehnici de exprimare plastică (desen în peniţă, în creion, în tehnică mixtă, etc.) este disciplina cu caracter formativ ce stă la baza oricărei activităţi din domeniul artelor vizuale indiferent de specializare. El dezvoltă studentului un întreg ansamblu de facultăţi psihice şi artistice în vederea afirmării lui profesionale. El ajută la descoperirea formelor, reflectarea şi transfigurarea lor în interesul expresivităţii artistice.

CULOAREA ÎN COMPOZIȚIA SCENOGRAFICĂ

Cursul este axat pe redarea unor schițe de atmosferă și a unor schițe de personaje bazate pe un text sau concept. Este urmărit raportul cromatic, juxtapunerea culorilor în funcție de cerințele textului sau tematicii. Se are în vedere exprimarea plastică, redarea atmosferei, sugerarea luminii apelând la tehnici mixte exprimate prin culoare: colaj, tuș, acrylic, tempera. Schița personajului va trebui să cuprindă pe lângă atitudinea personajului și relaționarea lui cu spațiul și celelalte personaje și exprimarea plastică și cromatică din care să rezulte personalitatea, caracterul personajului.

OPERATORIE ȘI ECLERAJ

Curs teoretic și practic bazat pe paralelismele conceptuale din creația operatoricească și scenografică, pe identificarea mijloacelor comune de reprezentare și expresie ale limbajului vizual (structuri compoziționale, cromatice, perspectivale), pe analiza momentelor fundamentale ale integrării lor: efectele iluminării, opticii și decupajului narativ cinematografic. Acțiunea esențială a luminii în ambele tipuri de creație, prin examinarea noțiunilor primordiale de light-design, comune imaginii filmice și teatrale. Parcurs istoric comparativ al stilurilor reprezentative, prin opere și autori notorii, din cinematograful clasic și experimental, teatru, operă, video art.

COMPOZIȚIE, TRANSPUNERE ȘI TEHNOLOGIE PENTRU SCENOGRAFIA DE TEATRU

Disciplina se studiază în anul II și III și îi revine sarcina transmiterii tuturor datelor necesare formării viitorului scenograf, creator de decor și costum, regizor plastic al spectacolului. Scenografia este categoric un domeniu de creație plastică complex, un loc de întâlnire a diferitelor ramuri de creație din artele vizuale – Pictura, Sculptura, Arte decorative, Arhitectură, Light design, Arta cinetică etc. – cu Literatură, Arta recitării și, de subliniat, cu tehnica însăși.

COMPOZIŢIE, TRANSPUNERE ŞI TEHNOLOGIE PENTRU SCENOGRAFIA DE FILM

Disciplina urmărește familiarizarea studentului cu modul de realizare a concepției scenografice generale (decor – costum) pentru un proiect cinematografic . Desfășurarea procesului de prezentare – predare a noțiunilor de bază , a modului de abordare a problemelor specifice acestui domeniu al scenografiei, are ca deziderat principal configurarea rolului de factor de decizie artistică a scenografului. Se vor studia tehnicile de reprezentare tradiționale sau computerizate , ca și felul de prezentare și susținere a ideilor scenografice în cadrul colaborării cu ceilalți parteneri importanți în luarea deciziilor artistice – regizorul și operatorul.

PERFORMANCE ART

Spațiu dedicat experimentului interconexiunii practice și conceptuale al mijloacelor de expresie artistică, în care libertatea formelor creatoare include utilizarea sau suportul discursului cinematografic. Exercițiul interpretării dramaturgice a unei arii de operă sau lucrări clasice din istoria artelor plastice într-o formă scurtă de narațiune filmică (clip) urmărește nu atât corespondențele formale, cât mai ales ideatice.

ISTORIA COSTUMULUI

Formarea unei concepții despre modă și stil, materiale, culori și croiuri prin analiza modului în care costumul evoluează în decursul timpului. Explicarea acestor concepții și raportarea la lucrări din istoria artelor prin exemplificări vizuale.

PRACTICĂ DE SPECIALITATE

Punerea în aplicare a limbajului plastic în transpunerea unui costum, personaj sau schiţe de atmosferă impuse de text. Documentarea după albume de artă, preluarea unor amprente ale unor perioade de timp regăsite în muzee, clădiri de patrimoniu, spaţii arhitecturale, costume din epoci diferite.

Anul 3

COMPOZIȚIE, TRANSPUNERE ȘI TEHNOLOGIE PENTRU SCENOGRAFIA DE TEATRU

Disciplina se studiază în anul II și III și îi revine sarcina transmiterii tuturor datelor necesare formării viitorului scenograf, creator de decor și costum, regizor plastic al spectacolului. Scenografia este categoric un domeniu de creație plastică complex, un loc de întâlnire a diferitelor ramuri de creație din artele vizuale – Pictura, Sculptura, Arte decorative, Arhitectură, Light design, Arta cinetică etc. – cu Literatură, Arta recitării și, de subliniat, cu tehnica însăși.

COMPOZIŢIE, TRANSPUNERE ŞI TEHNOLOGIE PENTRU SCENOGRAFIA DE FILM

Disciplina urmărește familiarizarea studentului cu modul de realizare a concepției scenografice generale (decor – costum) pentru un proiect cinematografic . Desfășurarea procesului de prezentare – predare a noțiunilor de bază , a modului de abordare a problemelor specifice acestui domeniu al scenografiei, are ca deziderat principal configurarea rolului de factor de decizie artistică a scenografului. Se vor studia tehnicile de reprezentare tradiționale sau computerizate , ca și felul de prezentare și susținere a ideilor scenografice în cadrul colaborării cu ceilalți parteneri importanți în luarea deciziilor artistice – regizorul și operatorul.

OPERATORIE ȘI ECLERAJ

Curs teoretic și practic bazat pe paralelismele conceptuale din creația operatoricească și scenografică, pe identificarea mijloacelor comune de reprezentare și expresie ale limbajului vizual (structuri compoziționale, cromatice, perspectivale), pe analiza momentelor fundamentale ale integrării lor: efectele iluminării, opticii și decupajului narativ cinematografic. Acțiunea esențială a luminii în ambele tipuri de creație, prin examinarea noțiunilor primordiale de light-design, comune imaginii filmice și teatrale. Parcurs istoric comparativ al stilurilor reprezentative, prin opere și autori notorii, din cinematograful clasic și experimental, teatru, operă, video art.

ISTORIA COSTUMULUI

Formarea unei concepții despre modă și stil, materiale, culori și croiuri prin analiza modului în care costumul evoluează în decursul timpului. Explicarea acestor concepții și raportarea la lucrări din istoria artelor prin exemplificări vizuale.

Facultatea de Istoria și Teoria Artei

Anul 1

Istoria artei româneşti (sec. X-XVIII) – lect. dr. Vlad Bedros, asist. dr. Mihnea Mihail

Cursul de Istoria artei vechi în România se întinde pe durata a trei semestre (anul I semestrele I și II și anul II semestrul I). În primul semestru cursul va fi ținut de asist. Mihnea Mihail, iar în semestrele II și III de lect. Vlad Bedros. Prelegerile sunt axate în principal pe problemele istoriei arhitecturii și pe cele privind pictura murală. Activitatea la seminar, complementară cursului, este axată pe introducerea studenților în problemele de terminologie specifică istoriei de artă și pe inițiere în lectura imaginilor. Pentru a lua contact în mod direct cu operele de artă studiate, o parte din seminare se vor ține la Muzeul Național de Artă al României sau la diverse biserici din București. De asemenea, organizăm excursii în ţară.

Istoria artei universale I: De la Fidias la Duchamp – o istorie concisă a artei, „citită” din perspectiva atelierului artistului – prof. dr. Cristian Robert Velescu

Cursul îşi propune să ofere un rezumat al artei europene între antichitate şi veacul al XX-lea. Evoluţia evenimentelor plastice va fi percepută dintr-un unghi de vedere bine determinat, acela al procesului de creaţie, desfăşurat la început pe marile „şantiere” ale templelor, mănăstirilor, catedralelor, într-un moment în care artele majore – arhitectură, sculptură şi pictura – evoluau într-o manieră sincretică, nediferenţiata, toate trei participând la o pretimpurie „sinteza artistică”. Echivalentul „atelierului artistului” va fi căutat în chiar structura amintitelor şantiere, în forma lor de organizare, dar şi în soluţiile plastice pe care meşterii le vehiculau. A doua parte a cursului va debuta cu analize consacrate momentului Renaşterii, când atelierul artistului se identifica spaţiului în care opera este creată, devenind totodată scenă a transmiterii învăţăturii privitoare la imagine şi loc de dezbatere al ideilor şi conceptelor ilustrând fenomenul creaţiei. Cursul continua cu prezentarea acelor imagini care anunţa tema „atelierului” (Sfântul Evanghelist Luca pictând-o pe Fecioara Maria), urmând a fi apoi analizate operele care ilustrează în mod explicit tema atelierului artistului. Ultima parte a cursului va analiza exemple în care atelierul îşi pierde calitatea de „izvor tematic”, sfârşind prin a se substitui operei propriu-zise.

Istoria artei universale II: Istoria artei internaţionale după Al Doilea Război Mondial – prof. dr. Adrian Guță

Cursul cuprinde selecţia unor repere pe care le considerăm semnificative, din evoluţia artistică de pe scenă internaţională, de după 1945, până astăzi. Este o introducere în acest atât de dinamic şi complex capitol al istoriei artei internaţionale din a doua jumătate a secolului XX şi după. Direcţiile şi studiile de caz asupra cărora ne oprim au fost alese pentru formatul corespunzător unui singur semestru, aşadar selecţia este una restrânsă, ea însăşi dinamica, operată cu riscul asumat al subiectivităţii dar şi cu grijă de a nu omite, pe cât posibil, elemente şi nume esenţiale.

Istoria artei și civilizației europene – acad. prof. dr. Răzvan Theodorescu

Cursul se întinde pe durata primilor doi ani de studiu și tratează raportul dintre structurile politice, sociale și intelectuale și arta Occidentului și Bizantului în perioada cuprinsă între secolul al IV-lea și secolul al XVIII-lea, într-o formulă interdisciplinară care foloseste argumente ale istoriei politice, religioase, literare, filozofice și, nu în ultimul rând, socio-economice, pentru a facilita înțelegerea fenomenului artistic continental între începuturile creștinismului și conturarea epocii moderne.

Muzeologie – conf. dr. Ioana Beldiman

Cursul vizează familiarizarea studenţilor cu problematica de bază a unui muzeu de artă, în principal cu formă esenţială a activităţii unui istoric/critic de artă într-un muzeu, organizarea expoziţiei. În conexiune cu istoria gustului artistic, istoria muzeelor de artă completează cunoştinţele de istoria artei universale şi româneşti şi întregeşte imaginea despre instituţia muzeală în epocile modernă şi contemporană, putând să indice studentului un drum posibil în profesiunea aleasă.

Management /Analiza sectorială – conf. dr. Mirela Dăuceanu

Cursul propune familiarizarea studenţilor cu noţiunile de bază legate de locul conceptului de management în domeniul cultural, în legătură strânsă cu transformările sociale şi economice, în relaţie cu piaţa de artă şi viaţa culturală a momentului. Seminarul desfăşurat în funcţie de agenda culturală bucureşteana, naţională şi internaţională se materializează prin teme săptămânale sau semestriale de analiză şi diagnoză a evenimentelor în curs.

Tehnici artistice – conf. dr. Mirela Dăuceanu

Cursul propune introducerea studenţilor în tehnicile artistice din sfera artelor plastice şi decorative. Prin exemplificări şi lucrări practice, studenţii dobândesc cunoaşterea şi înţelegerea formelor de specialitate, a tehnicilor şi tehnologiilor specifice, a domeniului arte vizuale din stadiul de pregătire, formare şi până la recunoaşterea profesională a unui artist.

Texte fundamentale ale istoriei artei – asist. dr. Ada Hajdu, lect. dr. Vlad Bedros și asist. dr. Mihnea Mihail

Cursul își propune să familiarizeze studenții cu problemele fundamentale ale studiului artei din Europa occidentală prin intermediul unor texte considerate a fi relevante în istoriografia contemporană. Cursul se numește „Texte fundamentale pentru studiul istoriei artei” fiindcă textele pe care le vom discuta împreună abordează subiecte esențiale pentru studiul istoriei artei (precum chestiuni care țin de stil, periodizare, statutul artistului etc.) și nu neapărat pentru că aceste texte ar fi „cele mai importante” texte care au fost scrise vreodată de istorici de artă.

Redactarea textelor de specialitate – asist. dr. Ada Hajdu și asist. dr. Mihnea Mihail

Cursul practic propune familiarizarea studenţilor cu tehnicile de redactare a unor texte pe care este de presupus că vor trebui să le scrie în viitor. Rezultatul final al acestui curs vă fi redactarea unui text a cărui tema se va modifica de la un an la altul. În anul universitar 2018-2019 studenţii vor redacta un text care ar putea constitui o pagină de Wikipedia dedicată unui monument de artă medievală de pe teritoriul României.

Anul 2

Istoria artei româneşti (sec. XIX) – conf. dr. Ioana Beldiman

Cursul programat în anul II, semestrul al II-lea, propune o prezentare a problematicii artei româneşti moderne (pictura, sculptură, grafică) în secolul al XIX-lea, în scopul familiarizării studenţilor cu analiza fenomenului românesc relaţionat cu fundalul artistic occidental. Seminariile vor fi organizate şi în cadrul galeriei naţionale din Muzeul Naţional de Artă al României sau în spaţiile expunerii permanente şi în depozitele muzeului municipiului Bucureşti.

Istoria artei universale (sec. XIII-XVII) – asist. dr. Ioana Măgureanu

Cursul prezintă o perspectivă de ansamblu asupra perioadelor tradiţional cunoscute drept „Renaştere” şi „Baroc” în Europa occidentală şi asupra controverselor şi abordărilor recente privind acest interval de timp. Este construit tematic şi în strânsă relaţie cu cursul paralel de Evoluţia şi metodele istoriei şi teoriei artei şi îşi propune să ofere studenţilor repere pentru o orientare stilistică şi cronologică şi pentru înţelegerea istorică a proceselor de producţie artistică şi receptare a operei de artă în perioada studiată.

Evoluţia şi metodele istoriei şi teoriei artei (sec. XIV-XVII) – asist. dr. Ioana Măgureanu

Cursul, gândit că o completare a cursului de Istoria artei universale din acelaşi interval, este menit să ofere studenţilor o perspectivă cât mai cuprinzătoare asupra evoluţiei reflexiei cu privire la practică artistică în textele perioadei, încercând să îi familiarizeze cu vocabularul conceptual şi critic utilizat în studiile privind Renaşterea şi secolul al XVII-lea. Cursul îşi propune, pe de o parte, să cultive o sensibilitate informată faţă de modurile specifice de receptare a operelor de artă produse în acest interval istoric şi, pe de altă parte, să integreze aceste noţiuni şi acest vocabular în istoria mai vastă a literaturii artistice, din perspective contemporane.

Istoria artei românești în context est european – lect. dr. Vlad Bedros și asist. dr. Ada Hajdu

Scopul principal al acestui curs este o mai bună înțelegere a artei românești din secolele al XIV-lea până în secolul XX, printr-o raportare a acesteia la contextul regional. Mutând accentul dinspre o perspectivă ierarhică, în care istoria artelor și a arhitecturii din România este tributară influenței unui model cultural dominant, către o perspectivă care ia în considerare relațiile regionale, se poate înțelege mai bine dinamica transferurilor culturale și artistice, evitându-se, în același timp, mult criticata paradigmă a centrului și periferiei.

Studii curatoriale – conf. asociat Călin Dan

Cursul îşi propune să ofere studenţilor o introducere în domeniul studiilor curatoriale, care au dobândit în ultimele două decade o importanţă crescândă la nivel global. Sunt discutate texte şi studii de caz care analizează particularităţile acestei profesii: diversele moduri de realizare a expoziţiilor, istoria internaţională a expoziţiilor, concepţiile variate privind poziţia şi implicarea curatorului. De asemenea, cursul se adresează într-un mod aplicat viitorilor profesionişti ai domeniului curatorial, propunând o perspectivă practică asupra travaliului complex de concepţie şi realizare a expoziţiilor, de coordonare a programelor publice în instituţiile de artă contemporană.

Management cultural şi management curatorial – conf. dr. Mirela Dăuceanu

Cursul vizează însuşirea cunoştinţelor generale de management cultural şi management curatorial, prezentarea cadrului instituţional şi legislativ, cunoaşterea pieţei de artă şi a mecanismelor manageriale de organizare şi conducere şi a mecanismelor curatoriale de propunere, organizare şi conducere; strategii şi politici culturale, plan de acţiune, organizare structurală, planificare strategică. Cursul încurajează dezvoltarea abilitaţilor practice în domeniul curatoriatului artistic.

Curs special de istoria arhitecturii – arh. Alexandru Beldiman, arh. dr. Cristina Woinaroschi

Cursul îşi propune să definească curentele arhitecturale ale secolelor XIX-XX şi cadrul lor general, să prezinte exemple reprezentative şi personalităţile marcante; să stabilească poziţia fenomenului din România în acest context. Rezultatele cercetărilor făcute în cadrul seminariilor se concretizează în publicaţii ce susţin patrimoniul construit al Bucureştiului (Bucureşti, secolul XIX –XX, Editura Simetria 2001; Lotizarea Parcul Ioanid, Editura Simetria 2007).

Anul 3

Istoria artei româneşti (prima jumătate a sec. XX)– lect. dr. Irina Carabaş

Istoria artei româneşti (curs şi seminar) reprezintă o introducere în teoriile modernităţii din spaţiul est/central european pornind de la exemplul local. Întins din punct de vedere cronologic de la 1898 la 1948, cursul discuta artişti semnificativi în contextul afilierilor lor politice şi artistice precum şi al receptării lor în epocă. Seminarul este dedicat cercetării individuale a studenţilor şi propune teme care să recupereze subiecte sau artişti într-o lumină contemporană. Vizitele în muzeele, colecţiile şi expoziţiile bucureştene fac parte integrată din activităţile cursului.

Istoria artei universale (sec. XIX) – asist. dr. Ada Hajdu

Cursul şi seminarul abordează istoria artei europene în secolul al XIX-lea aprofundând următoarele teme: probleme legate de definirea şi delimitarea clasicismului, romantismului, realismului, impresionismului şi postimpresionismului; învăţământul artistic şi pătrunderea femeilor în academiile de artă; peisajul şi diferite raportări la natură; începuturile fotografiei; raportarea la istorie şi ideologii naţionale.

Istoria artei româneşti (a doua jumătate a sec. XX – sec. XXI) – prof. dr. Adrian Guță

Cursul de Istoria artei româneşti după 1960 propune un traseu desigur selectiv, care se constituie mai degrabă într-o introducere la un capitol de o mare bogăţie informaţională, cel mai nou al istoriei artei româneşti, unul cu o dinamică accentuată dat fiind că se ocupă inclusiv de scenă artistică a prezentului. Contextul istoric îşi are importanţă sa în acest curs, dat fiind că anul 1989 desparte două epoci opuse, că regim politic, iar chestiunea libertăţii de expresie este un element major de diferenţiere, cu toate consecinţele sale în plan cultural. Cursul urmăreşte o serie de teme care pun în evidenţă tendinţe, concepte, evoluţia unor limbaje artistice, trasee stilistice, repere expoziţionale, studii de caz (artişti), caracterizarea sintetică a vieţii artistice înainte de şi după 1990. Tematica cursului îşi are dinamica proprie, de la un an la altul.

Istoria artei universale (a doua jumătate a sec. XX – sec. XXI) – prof. dr. Adrian Guță

Cursul oferă o prezentare a artei internaţionale a sec. XX până în prezent, concentrându-se asupra reperelor de după al doilea război mondial. Se abordează sintetic problematica avangardei istorice, consecinţele unor direcţii asupra artei postbelice. Tendinţele ultimelor şase decade sunt analizate contextual, se abordează şi reperele teoretice, se focalizează asupra personalităţilor marcante. Se punctează principalele centre artistice, extensia lor odată cu ofensiva globalizării. Se acordă atenţie atât dimensiunii ideatice cât şi celei a limbajelor artistice, de la cele tradiţionale până la noile medii.

Curs special de artă românească – prof. dr. Cristian Robert Velescu

Cursul îşi propune să delimiteze conceptele de modernitate şi avangarda, considerându-le a fi două modalităţi distincte de manifestare a energiilor creatoare. Modernitatea presupune un raport de continuitate cu experienţa artistică a secolului al XIX-lea, în vreme ce avangarda evoluează sub semnul totalei noutăţi şi, mai cu seamă, sub acela al totalei negaţii. Cu toate acestea, între cele două forme de manifestare a creativităţii s-au instituit raporturi fertile, inextricabile. Se vor evidenţia şi analiza, cu precumpănire, aceste “zone” de interferenţă.

Metodologia redactării lucrării de licență – asist. dr. Ada Hajdu

Seminarul asistă studenţii în definirea titlului lucrării de diplomă, a planului acesteia, a bibliografiei şi a listei de lucrări pe care le vor studia pentru elaborarea tezei de licenţă. De asemenea, se exersează practic metode de prezentare orală a unui text, de elaborare a unui power-point, a unei liste imagini, a unui catalog de imagini, aplicarea normelor de redactare.

Introducere în studii vizuale – lect. dr. Irina Carabaş și asist. dr. Ioana Măgureanu

Cursul se axează pe discutarea unor texte esențiale pentru definirea relației dintre istoria artei și studiile vizuale. Alături de artă, disciplina istoriei artei s-a transformat fundamental, punându-şi noi întrebări, adoptând noi metode de interpretare şi reformulându-se sub semnul interdisciplinarităţii şi a tehnologiilor contemporane.

Practică

Stagiile de practică se desfăşoară la muzee, galerii de artă, institute de cercetare și organizații nonguvernamentale din Bucureşti (MNAR, MNAC, Salonul de Proiecte, Galeria Posibilă, Institutul de Istoria Artei, Asociația Da’ De Ce etc.).

Anul 1

Anul 2

Anul 3

DPPD

Anul 1

Psihologia educației

Prin intermediul acestui curs se urmărește dezvoltarea unor competențe de cunoaștere și înțelegere a conceptelor cheie din psihologia educației: principalele etape ale dezvoltării, teorii contemporane ale învățării, mecanismele implicate în învățare (motivația, afectivitatea, relațiile sociale) și rolul reglator pe care îl are personalitatea umană în derularea procesului educațional. Cursul este interactiv, exemplele practice și documentarele video având o mare importanță în dinamica educațională. Cu ajutorul dezbaterii academice și a jocului de rol participanții își vor exprima propriile așteptări, opinii și experiențe legate de conceptele mai sus enumerate, totodată exersându-și abilitățile practice de contact și relaționare psihoafectivă adaptate mediului educațional și palierelor de vârstă studiate (cu accent pe prima copilărie, copilăria mijlocie și adolescență).

Pedagogie I (Fundamentele pedagogiei; Teoria și metodologia curriculumului)

În cadrul cursului, studenții vor achiziționa cunoștințe generale privind educația și modalități de organizare a acesteia. Se urmărește creşterea autonomiei şi a responsabilităţii; formarea capacității de a gândi în timp real, realizarea unei adecvări între planul reflexiv şi cel acţional în scopul regândirii mijloacelor educative și a cultivării inovaţiei personale, creative, responsabile. Studentul va fi capabil să identifice provocările contemporane privind statutul și rolul cadrului didactic și să elaboreze un punct de vedere personal cu privire la rolul educației în societatea contemporană, va învăța să elaboreze instrumente de investigare și evaluare a unor realități pedagogice actuale. Pe baza acestora, cursanții vor adopta atitudini adecvate asupra propriei activități, ca model pentru o viitoare conduită didactică, cât și pentru asumarea responsabilă a rolului de cadru didactic ca factor de inovare în sistemul educațional.

Anul 2

Pedagogie II (Teoria și metodologia instruirii; Teoria și metodologia evaluării)

În cadrul cursului, studenții vor putea descoperi și compara diferite modele de instruire și vor analiza variate practici educaționale. Se urmărește formarea competenței de evaluare și autoevaluare pentru realizarea unei educații conștiente. Vor fi identificate principalele greșeli de evaluare practicate în școală pentru a le analiza efectele și pentru a se descoperi soluții personalizate. În acest sens, studenții vor fi capabili să proiecteze activități didactice pornind de la programele didactice în domeniul artelor plastice; să utilizeze metode și tehnici creative de predare și evaluare în contexte educaționale variate și să elaboreze materiale și resurse educaționale specifice artelor plastice, ca suport pentru activitățile didactice proiectate. De asemenea, se dorește dezvoltarea interesului pentru explorarea unor metode și tehnici variate și adaptate unor contexte educaționale specifice și asumarea conștientă și reflexivă a unui comportament didactic creativ și inovativ cu rol de facilitare a schimbărilor pozitive la nivelul fiecărui elev, al clasei și al școlii.

Didactica specialităţii

Disciplina Didactica specialităţii este parte componentă a pachetului disciplinelor obligatorii din cadrul modulului psihopedagogic, nivel I (iniţial) de certificare pentru profesia didactică. Cursul îşi propune să analizeze principalele elemente ale procesului de învățământ din perspectiva disciplinei studiate, relațiile dintre acestea precum şi modalitățile de transfer a cunoștințelor din domeniul activităţilor de atelier ale studenţilor către domeniul didacticii Educaţiei plastice. Dintre obiectivele majore ale disciplinei menţionăm: analiza critică a diferitelor strategii didactice, a metodelor și procedeelor de lucru, resursele de lucru caracteristice ciclului gimnazial, proiectarea după criterii psiho-pedagogice a unui parcurs didactic modern, integrat conceptului de educaţie şi comunicare vizuală, analiza formelor şi tipurilor de evaluare a activităţilor artistice plastice. Un segment important al tematicii este dedicat analizei pe imagine, creații plastice ale elevilor reunite sub forma unor baze de date digitale.

Anul 3

Instruire asistată de calculator (IAC)

În cadrul cursului de Instruirea asistată de calculator (IAC) sunt prezentate actualele metode şi modele de instruire asistată de calculator, precum şi o serie de proiecte educaționale. La finalul acestui curs, studenții vor avea cunoștințe despre principalele metode de învățare/ predare/ testare cu ajutorul calculatorului şi vor dobândi abilitățile necesare proiectării și implementării acestora cu ajutorul unor instrumente specializate. De asemenea, vor dobândi cunoștințe necesare în vederea regăsirii eficiente pe Internet a informațiilor referitoare la programe şi proiectele educaționale pentru disciplinele în care lucrează. Instruirea asistată de calculator valorifică principiile de modelare şi analiză cibernetică a activităţii de instruire în contextul noilor tehnologii informatice şi de comunicaţii, caracteristice societăţii contemporane.

Managementul clasei de elevi

În cadrul cursului de Managementul clasei de elevi, sunt vizate în primul rând dimensiunile teoretice în vederea familiarizării studenţilor cu problemele fundamentale ale managementului clasei de elevi. Din perspectiva practică, acest curs vizează competenţe de organizare a spaţiului instructiv şi de intervenţie în situaţii de criză educaţională. Cursul este structurat într-o formă accesibilă, astfel încât studenții care îl parcurg vor fi capabili să își dezvolte un limbaj adecvat tematicii predate, învățate și evaluate. Cursul propune cursanţilor o abordare interactivă, iar printre metodele utilizate în cadrul seminariilor sunt prevăzute: dezbaterea, problematizarea, explicaţia, exercițiul, studiul de caz, conversația euristică, brainstorming-ul, lucrul în echipă și proiectarea situațiilor de învățare.

Practică pedagogică în învățământul preuniversitar obligatoriu (1)

Este un curs practic al cărui principal obiectiv este de a familiariza participanții cu aspectele esențiale ce țin de cadrului legislativ de referință; reglementări privind organizarea și desfășurarea practicii pedagogice; activităţi de cunoaştere a instituţiei şcolare (modul de organizare a spaţiului şcolar, dotările materiale, documentele şcolare, modul de organizare a activităţilor specifice şcolii, consemnarea datelor semnificative în Fișele de observație, ca etapă de documentare); activităţi de cunoaştere a elevilor şi a grupului şcolar; exersarea unor metode de stimulare a cooperării şi creativităţii; mijloace și forme de realizare a activităților de practică pedagogică (diferite variante de Proiecte de activitate); metode și instrumente de evaluare.

Practică pedagogică în învățământul preuniversitar obligatoriu (2)

Cursul își propune ca la final cursanții să aibă noțiuni de caracterizare a principiilor de planificare și derulare a unor activități extrașcolare în domeniul artelor plastice; să poată identifica etapele unei activități școlare și a factorilor de context educațional; să identifice criterii de evaluare; să poată proiecta activități educative. Este stimulată comunicarea didactică orientată către elev/ student pentru stimularea interesului, creativității, capacitatea de a asculta, de a aprecia și de a încuraja ideile colegilor.